Sfecla

Trimis la data: 2003-04-14 Materia: Biologie Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 2248
Autor: Marian Sorescu Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Sfecla furajeră reprezintă un nutreţ suculent care se consumă şi în stare proaspătă, şi conservat prin însilozare. O tonă de cereale conţine 120 – 127 unităţi nutritive. În afară de rădăcini se mai folosesc pentru furajele celelalte şi frunzele proaspete sau însilozate. Nutreţul este bine consumat de toate speciile de animale. Furajarea în perioada de stabulaţie sporeşte energia calorică cu raţie şi are efecte favorabile asupra producţiei de lapte şi taurine.
Raporteaza o eroare

Particularităţi botanice
Sfecla furajeră este o plantă bienală, cu particularităţi biologice asemănătoare cu cele ale sfeclei de zahăr. Frunzele reprezintă 20 – 25 % din greutatea rădăcinilor. Perioada de vegetaţie în primul an este 20 – 40 zile. Înflorirea an cel de al doilea an durează 20 – 40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahăr rădăcinile se dezvoltă în mare parte deasupra nivelului solului.

Soiurile
În ţara noastră au fost introduse în cultură solurile de sfeclă furajeră monogermeni: Monoval, Monogal şi Monovert, şi Post. Titon Poly, Ursus Poly, etc. Soiul Polifurajer 26 a fost obţinut prin hibridare, rădăcina este de culoare roşie, cu vârful alb, de formă alungită–ovală. Lungimea rădăcinii este de 35 cm, din care 18 cm creşte în afara din sol.

Culoarea miezului este albă cu urme slab roz. Numărul de frunze este cuprins între 10 – 26. Soiul este rezistent la secetă şi la atacul de cercosporioză. Conţinutul mediu în substanţă uscată este de 9,6 %. Soiul este foarte reproductiv realizând între 77 tone la hectar – 140 tone la hectar rădăcini.

Soiul Polifurajer – 2 are rădăcina cilindric ovală, de culoare galbenă cu nutreţ diferit. Se recoltează foarte uşor. Are o comportare foarte bună în ceea ce priveşte rezistenţa la răsărire şi cercosporioză. Conţinutul în substanţă uscată este de 12,48 % . Acest soi are o capacitate de producţie cuprinsă între 70 – 100 tone la hectar.

Cerinţe faţă de climă şi sol
Cerinţe faţă de temperatură sunt mai ridicate decât ale sfeclei de zahăr. Brumele târzii de primăvară produc pagube destul de mari. Rădăcinile sunt sensibile la temperaturi de – 6C. Pentru primul an de vegetaţie necesită o sumă a temperaturii de 2300 – 2700C. Seminţele încolţesc la temperatura de 6 – 8C. Rădăcinile se dezvoltă bine la temperatura solului de 18 – 25C. Cerinţele faţă de apă sunt de asemenea mari. Culturile reuşesc bine în regiunile cu precipitaţii anuale de 550 – 600 mm şi uniform repartizate în cursul perioadei de vegetaţie.

Solurile
Faţă de soluri este mai puţin pretenţioasă. Se poate cultiva şi pe soluri slab acide sau uşor sărăturate, însă cele mai mari producţii se obţin pe cernoziomuri, soluri brune şi brun roşcate şi aluviuni.

Tehnologia culturii
Rotaţia pentru sfecla furajeră sunt bune premergătoare cerealele de toamnă şi primăvară, borceaguri şi porumbul furajer, leguminoasele anuale şi terenuri. Nu sunt bune premergătoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajeră se cultiva pe acelaşi teren după o perioadă de 5 – 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. După sfecla furajeră se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.

Fertilizarea, gunoiul de grajd în doză de 30 – 40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajeră şi de culturile care urmează în rotaţie. Pe cernoziomul se recomanda 50 – 60 kilograme la hectar P2 O5, iar pe solurile brun roşcate 60 – 70 kilograme la hectar P2 O5. Îngrăşămintele azotate sunt necesare în doze de 150 – 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, în doze de 60 – 80 kilograme la hectar K2 O.

Lucrările solului
Arătura de toamnă trebuie executată la adâncime de peste 25 cm, iar patul germinativ se pregăteşte cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfeclă sau grapa cu colţi reglabili, în funcţie de gradul de mărunţire a solului. Când solul este afânat pe o adâncime de peste 5 – 6 cm cea ce creează pericolul de încorporare a seminţei la adâncime mai mare, terenul se tăvălugeşte înainte de semănat.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.