Sibiu, arii protejate

Trimis la data: 2007-06-08 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se întinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii. Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vîlcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tîrnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful este variat si coboara în trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile înalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului.

Clima. Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest. Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rîurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.

Rîurile din partea nordica sunt adunate de Tîrnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este întregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bîlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare, Iezeru Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.


Arii protejate in Judetul Sibiu
Lacul fara fund Ocna Sibiului
Calcarele eocene de la Turnu Rosu-Porcesti
Calcarele cu hippuriti de la Cisnadioara

Dealul Zackel. Avand o suprafata de 5 ha, rezervatia de stepa "Dealul Zakel" ocupa o parte din versantul drept al Vaii Sarba (pe partea dreapta a DN 14 intre loc. Sura Mare si loc. Slimnic). Aspectul general al reliefului rezervatiei este cel al unui podis valurit, deluros, compartimentat în fâsii interfluviale pe directia de scurgere a vailor, care s-au adâncit în depozitele neogene si cuaternare. Rezervatia este cantonata pe versantul drept al pârâului Sarba, destul de abrupt în partea vestica, terminându-se într-o creasta bine determinata, generatoare de procese erozionale de natura torentiala, solifluxionala si chiar alunecari de teren. Datorita insolatiei, pe acest "deal de stepa" cresc un numar mare de specii sudice, pontice si sud mediteraneene (aprox. 314 specii vegetale). Flora prezinta multe elemente termofile si xerofile, întâlnite rar în România, dintre care : jalesa (Salvia nutans), frasinelul (Dictamnus albus), saschiul (Vinca herbacea), hodoleanul (Crambe tataria), piatra linte (Astagalus dasyanthus), specii de ceapa ciorii (Allium fuscum, A. ammophilum), ratisoare (Iris pumila), ruscuta primavaratica (Adonis vernalis), garofita (Dianthus puberulus), macul galben (Glaucium flavum), migdalul pitic (Prunus tenella), poroinicul (Orchis tridentata). Pe pantele aride si înclinate predomina asociatiile xerofile de colilie sau negara (Stipa pulcherrima, S. capilato.

În rezervatie se întâlnesc aproximativ 400 specii de insecte, apartinând diferitelor ordine : Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Hymenoptera, xero- si termofile, caracteristice stepei. Importante din punct de vedere biogeografic si ecologic sunt lepidopterele : Colias chrysotheme, Lycaena bavius, Satyrus briseis, coleopterele : Gymnopleurus mopsus, Perotis lugubris si ortopterul Saga pedo.
Speciile de animale din rezervatie se pot încadra din punct de vedere al originii geografice în urmatoarele grupe : euro-siberiana, pontica, pontico-mediteraneeana, daco-balcanica, paleo-tropicala si iberica.

Stare de conservare
Datorita fenomenelor de alunecare precum si a lucrarilor de stabilizare a versantului suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 ha la 5 ha. S-a agreat ideea pastrarii ca rezervatie partea de sud-vest a dealului avand ca limita vestica o vale naturala, la nord - culmea dealului (cumpana de ape), la est zona alunecata (actualmente plantata), iar la sud linia marcata de panoul indicator de rezervatie. Se renunta la partea estica a rezervatiei (alunecarea a fragmentat rezervatia in doua parti) motivand aceasta prin faptul ca prima zona (aprox. 5 ha) contine peste 80% din componenta floristica initiala, cu reale sanse de completare in viitor a procentului indicat. Actualmente terenul rezervatiei se afla pe teritoriul administrativ al com. Sura Mare si a fost inchiriat de Primaria Sura Mare pe o perioada de 14 ani societatii ITAL AGROTURISM MALUDA.

Suvara Sasilor. Rezervatie botanica in suprafata de 20 ha, este amplasata pe terasa raului Sadu intre loc. Sadu si Talmaciu (430 m altitudine). Rezervatia s-a dezvoltat pe un sol brun podzolit si gleizat, acid, cu exces de apa primavara. Etajul colinar în care este asezata rezervatia este caracterizat de temperaturi medii anuale de 8,9oC, precipitatiile medii anuale 819,6 mm si umiditate relativa a aerului de 75%, indicele de ariditate fiind de 40. Vânturile dominante sunt cele dinspre sud si sud-vest, care au în general si viteza cea mai mare.
Vegetatia este reprezentata printr-un moliniet (Peucedano rocheliani - Molinietum coerulea) relictar, nemaiîntâlnit în Transilvania, în care vegeteaza mai multe specii floristice rare : mararul porcului (Peucedanum rochelianum), narcisa (Narcissus stellaris), stânjenei (Iris sibirica), gladiola (Gladiolus imbricatus), iarba neagra (Calluna vulgaris), brândusa (Crocus banaticus), coacazul de munte (Bruckenthalia spiculifolia), salcia târâtoare (Salix rosmarinifolia), gentiana (Gentiana pneumoanthe), limba sarpelui (Ophioglossum vulgatum) si orhideele (Orchis transsilvanica, O. laxiflora, O. incarnata, Spiranthes spiralis, Cephalanthera rubra. În tufisurile de rachita, de mesteacan si arin si-au gasit adapost zeci de specii de pasari, unele mamifere (caprior si mistret) si sute de specii de nevertebrate.

Canionul Mihaileni
Valea Balii. Avand o suprafata de 120,45 ha, rezervatia cuprinde un teritoriu strajuit la sud de varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) si Paltinu Mare (2.480), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Balea. Rezervatia include in circul glaciar Balea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2.034 m altitudine, ce are o suprafata de 46.508 mp si o adancime de 11,35 m, lacul Balea fiind cel mai mare lac glaciar al M-tilor Fagaras. Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotisuri si stanci golase, de creste cu varfuri semete ce se oglindesc in apa de clestar a lacului Balea, i se adauga o flora si fauna caracteristica etajului alpin al Carpatilor. Pe sisturile cristaline constitutive s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice, precum si podzoluri humico-feriiluviale. Totusi cele mai multe soluri sunt scheletice (litosoluri).

Clima este de tip alpin, rece si racoroasa cu temperatura medie anuala în jur de 0°C si precipitatii anuale în medie 1.200 mm.
Dintre speciile de plante de o deosebita insemnatate remarcam inprimul rand pe cele endemice in Carpati: romanita de munte( Achillea schurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), caldarusa (Aquilegea transsilvanica), ovasciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoteii (Campanula kladniana), cornutul (Cerastium lerchenfeldianum), paisul carpatic (Festuca bucegiensis), iarba rosioara (Silene dinarica), precum si o serie de raritati floristice ca zanisoara (Callianthemum coriandriifolium),

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles