Simfoniile

Trimis la data: 2004-05-31 Materia: Muzica Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: George Dimensiune: 463kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Simfonia este una dintre cele mai importante forme ale muzicii vechi din lumea occidentală. În această formă au fost compuse unele dintre cele mai reuşite lucrări muzicale şi simfonia a continuat să evolueze până în ziua de astăzi.

Simfoniile

Chiorean Dana Claudia

cls. a VIII- a B

Simfoniile

Simfonia este una dintre cele mai importante forme ale muzicii vechi
din lumea occidentala. În aceasta forma au fost compuse unele dintre
cele mai reusite lucrari muzicale si simfonia a continuat sa evolueze
pâna în ziua de astazi.

0x08 graphic

Termenul de "simfonie" deriva din limba greaca: syn ("împreuna") si
phone "symphonia". În esenta, simfonia este o lucrare de mare amploare
extrem de elaborata pentru orchestra, în care toate partile
constitutive sunt redate în mod intrinsec. Simfonia a evoluat din
diferite surse si a ajuns o forma muzicala de sine - statatoare abia
în prima jumatate a secolului al XVIII-lea când a îmbracat idealul
clasic vienez în lucrarile unor compozitori ca Haydn, Mozart si
Beethoven. Primele începuturi pot fi descoperite însa si în Italia
secolului al XVII-lea si în piesele muzicale cu o singura parte
utilizate ca uverturi în cazul operelor, oratoriilor sau cantatelor.

Începuturile simfoniei

La sfârsitul perioadei baroce (aproximativ între 1600 si 1750), o buna
parte din muzica instrumentala era compusa sub forma unor suite cu mai
multe parti distincte. Sonata pentru biserica era caracteristica
pentru aceasta forma, cu aranjamentul obisnuit în patru parti,
lent-repede-lent-repede.

Compozitorul Alessandro Scarlatti (1659-1725) a fost cel care a
renuntat pentru prima data la prima parte si a compus lucrari
instrumentale în trei timpi - repede-lent-repede. Combinatia dintre
acest plan formal si evolutia pe care a avut-o uvertura italiana, sub
forma unei prime parti, a creat modelul logicii structurale care poate
fi regasit în simfoniile clasice. Perioada clasica a durat aproximativ
între 1750 si 1820.

Primele decenii ale secolului al XVIII-lea au constituit prima
perioada de înflorire a stilului clasic. Numeroasele inovatii au
inclus dominatia acordata temei principale, în contrast cu numeroasele
parti simultane caracteristice barocului. Odata cu evolutia stilului
clasic, partile care erau mai scazute ca intensitate au pierdut in
importanta, fiind în schimb utilizate pentru a crea armoniile pe care
se sprijinea tema principala.

Aceasta a dus la dominatia sonatelor, ca forma fiind prima parte a
simfoniei clasice. Forma de sonata are doua parti, prima continând o
sectiune (expunere, în care sunt prezentate principalele doua sau mai
multe teme principale), si a doua parte, continând doua
sectiuni(dezvoltarea si recapitularea). Aceasta forma creeaza, în
cuvintele marelui muzicolog al secolului XX, Charles Rosen "o
disonanta de proportii ce trebuie solutionate".

Haydn si Mozart

0x08 graphic
Joseph Haydn (1732-1809) si-a petrecut 40 de ani din viata compunând
107 simfonii. Acestea cuprindeau o gama larga de tipuri, printre care
simfoniile concertante, în care un anumit instrument are rol
proeminent. Printre inovatiile sale s-a numarat modularea în chei
îndepartate si folosirea unor tehnici inovatoare în cadrul expunerii
si recapitularii. Rolul lui Haydn în evolutia simfoniei a fost extrem
de important si lucrarile lui ample au impus standardul pentru ceea ce
avea sa devina modelul clasic vienez. Artistul i-a influentat în mare
masura pe Mozart si pe Beethoven.

0x08 graphic
În 1761 Haydn a devenit maestru de concerte la curtea contelui Ester
Hazy unde a compus mai multe lucrari pentru folosinta imediata, ceea
ce i-a oferit oportunitatea de a-ti testa ideile aproape în acelasi
timp cum îi veneau. Haydn este binecunoscut pentru utilizarea frazelor
muzicale de lungimi inegale, cum ar fi cele de 11 si 7 masuri, în
locul celor de 4 sau 8, mult mai uzuale. Efectul lor era schimbarea
brusca de cadenta si preiau o senzatie de crestere, simultan formala
dar si organica. Cu toate ca a introdus si variatiuni ocazionale, cum
ar fi utilizarea unei teme lente în partea de introducere, simfoniile
lui Haydn au confirmat forma vieneza, în patru timpi, standard ca
fiind urmatoarea: prima parte era o sonata alerta, cea de-a doua o
parte mai lenta, a treia era un menuet în masura de 3/8(dezvoltat
dintr-un dans de curte), si cea de-a patra, cu final alert,
triumfator, utilizând uneori temele din partea anterioara a lucrarii.
Printre cele mai reusite lucrari ale lui Haydn sunt: Simfonia
Pariziana si Simfonia Londoneza (Op. 82-87 si 93-104).

0x08 graphic
Daca Haydn si-a dezvoltat limbajul simfonic mai ales prin rafinarea
propriilor tehnici, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)a preluat
elemente stilistice din modelul italian si vienez prezentate de Haydn
si Dittersdorf. O trasatura caracteristica a stilului lui Mozart este
modul în care acesta utiliza liniile melodice italiene. Mozart a
calatorit mult în copilarie si si-a petrecut o buna parte din viata în
Italia, unde a asimilat numeroase tehnici componistice, cum ar fi
unirea primei si celei de-a doua parti, forma celor trei masuri si
elemente coloristice, cum ar fi tremoloul sau trilul.

Scoala de la Mannheim

0x08 graphic
Mozart a calatorit si la Mannheim, unde evolutia structurala a muzicii
era, din multe puncte de vedere mai evidenta decât la Viena.
Mannheimul era o mare curte electorala din sud-vestul Germaniei care
s-a bucurat de un patronat muzical generos, destinat mai ales
compozitiilor pentru orchestra rezidentiala. Maestrul de concerte din
acea perioada, Johann Stamitz(1717-1757), a fondat o orchestra din
virtuosi exceptionali pe care i-a pregatit la nivel neîntâlnit în
Europa. Acesta i-a permis lui Stamitz, dar si altor compozitori din
Mannheim, cum ar fi Christian Cannabich si Ernst Eichner, sa introduca
numeroase inovatii, ca accentuarea contrastului dintre sectiuni si noi
solutii aduse formei ultimei parti, cum ar fi utilizarea
ritonellos-urilor (teme recurente). Multi dintre acesti compozitori au
calatorit la Paris si au fost influentati de evolutii franceze, cum ar
fi utilizarea formelor în trei parti, care a devenit evidenta mai ales
la cea de-a doua generatie de compozitori din Mannheim.

Mozart a inclus în lucrarile cele mai reusite dintre aceste inovatii,
in special crescendourile orchestrale ample si întoarcerea la tema de
deschidere, la mijlocul si la sfârsitul unei parti. A continuat cu
adaugarea altor elemente extrem de inovative, cum ar fi introducerea
brusca a unei teme linistite înainte de sectiunea de sfârsit, ceea ce
marea în mod spectaculos efectul finalului. Imaginatia sa debordanta
si maiestria deosebita a artistului sunt ilustrate mai ales în
simfoniile 39-49.

Beethoven

Aparitia lui Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost rodnica pentru
istoria simfoniilor si, în general, pentru întreaga muzica. În
calitate de discipol al lui Haydn, primele doua simfonii ale lui
Beethoven au reflectat traditia vieneza. Cea de-a treia simfonie,
Eroica, a fost un punct de cotitura în evolutia acestei forme
muzicale. Aceasta a fost prima lucrare a compozitorului în care si-a
exprimat pentru prima data propriile idealuri, si nu a realizat pur si
simplu o forma abstracta prestabilita. Lucrarea reflecta diverse
aspecte ale personalitatii compozitorului si este influentata de mai
multi factori, printre care surditatea artistului si revolutiile din
Europa acelor vremuri. Cu toate aceste, Eroica este, mai ales, o
încercare îndrazneata de solutionare a problemei - considerata pâna
atunci insurmontabila - dezvoltarii perfectiunii atinse de Haydn si
Mozart. Beethoven a extins lungimea partilor si proportiile dramatice
mult peste modelul clasic mai ales în Simfonia a III-a si în
majoritatea urmatoarelor.

Simfonia a IX-a a lui Beethoven este sinteza a doua concepte asupra
carora artistul a lucrat decenii întregi înainte de ale finaliza,
respectiv amplasarea Odei bucuriei a lui Schiller ca expresia
idealului dragostei universale, si o simfonie ampla, fundamentala pe
realizarile deja geniale ale compozitorului. Primele trei parti ale
simfoniei a IX-a sunt o expansiune a modelului clasic, dar cea de-a
patra nu se asemana cu nimic din ceea ce fusese creat înainte. Aceasta
începe prin reluarea celor trei parti precedente, dar de care se
îndeparteaza si introduce patru solisti vocali si un cor. Pe lânga
forta absoluta si inovatiile continue greu de imaginat, aspectul uman
al muzicii lui Beethoven a facut ca aceasta lucrare sa reprezinte una
din principalele inspiratii pentru perioada romantica, perioada în
care idealurile subiective ale artistului erau duse pâna la limita.

Romantismul

0x08 graphic
Secolul al XIX-lea a reprezentat perioada de prosperitate si de
...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles