Sisteme,metode si tehnici de management

Trebuie făcută distincţia între metodele de management şi metodele utilizate în management. Ultimele sunt metode cu caracter economic, tehnic, sociologic, a căror folosire nu afectează nemijlocit conţinutul şi forma de manifestare a relaţiilor şi proceselor manageriale. Ex.: brainstorming-ul, matricea descoperirilor.

Sistemul de management este un ansamblu coerent de elemente – principii, reguli, metode, proceduri decizionale, organizatorice, informaţionale – prin intermediul cărora se asigură modelarea şi exercitarea într-o manieră specifică a totalităţii sau a celei mai mari părţi a funcţiilor procesului de management pentru o firmă în ansamblul său ori pentru principalele componente, în vederea sporirii profitabilităţii economice.

Ex.: managementul prin obiective, managementul pe bază de proiecte, managementul prin excepţie.Sistemele de management se referă la firmă în ansamblul său, la componentele majore ale acesteia, în timp ce tehnicile de management privesc de regulă realizarea unor atribuţii sau sarcini manageriale care revin unuia sau mai multor manageri.

Sistemul managerial are o complexitate apreciabilă încorporând, printre altele, diverse metode ce pot fi utilizate de sine stătător. În schimb, metoda sau tehnica de management reprezintă o unitate primară, ce nu mai poate fi descompusă fără a o desfiinţa sau fără a-i modifica structura şi finalitatea.

2. Sisteme şi metode generale de management
vizează ansamblul proceselor şi relaţiilor manageriale din cadrul firmei sau o parte considerabilă a acestora, având o influenţă adesea decisivă asupra funcţionalităţii şi eficacităţii managementului.

1.Managementul prin obiective – este un sistem de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanţilor (care participă nemijlocit la stabilirea lor) şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi, respectiv, sancţiunilor, cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.

2.Managementul prin proiecte – este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată, cel mai adesea de câţiva ani, conceput în vederea soluţionării unor probleme complexe, dar definite precis, cu un puternic caracter inovaţional, care implică aportul unei largi game de diverşi specialişti, din subdiviziuni organizatorice diferite, integraţi temporar într-o reţea organizatorică autonomă.

3.Managementul pe produs – este un sistem de management caracterizat prin atribuirea principalelor sarcini, competenţe şi responsabilităţi de conducere, privind fabricarea şi comercializarea unui produs sau a unei grupe de produse asemănătoare, cu pondere semnificativă în producţia firmei, unui cadru de conducere care se ocupă în exclusivitate de adoptarea deciziilor şi operaţionalizarea acţiunilor pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii sale (lor).

4.Managementul prin bugete – este un sistem de management ce asigură previzionarea, controlul şi evaluarea activităţilor firmei şi ale principalelor sale componente – procesuale şi structurale – cu ajutorul bugetelor. Bugetul – ca important instrument managerial – asigură, în expresie financiară, dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor la nivelul centrelor de gestiune şi, în final, evaluarea eficienţei economice prin compararea rezultatelor cu nivelul bugetat al acestora.

5.Managementul prin excepţii – este un sistem simplificat de management bazat pe vehicularea ascendentă selectivă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri şi specialişti în zonele decizionale şi operaţionale cheie pentru competitivitatea firmei.

6.Managementul participativ – constă în exercitarea principalelor procese de management prin implicarea unui grup de proprietari şi/sau de manageri şi executanţi, utilizând o gamă variată de modalităţi, între care organismele participative instituţionalizate – AGA, CA, Comitetul de direcţie, Comisia de cenzori – ocupă o poziţie centrală.