Sistemul institutional al Uniunii

Trimis la data: 2007-06-24 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sistemul institutional al Uniunii
Putem să spunem că ideea de Europă unită a fost lansată de Winston Churchill, care în decembrie 1946 a înfiinţat în Marea Britanie, United Europe Movement. Tot în aceeaşi perioadă Raul Dautry a creat Consiliul Francez pentru Unitatea Europei şi tot în decembrie1946 Henri Brugmans prezida deja Uniunea Europeană a Federaliştilor. La începutul anului 1947 exista o mişcare Socialistă pentru Statele Unite ale Europei sub preşedenţia lui Bob Edwars. În final toate aceste mişcări şi asociaţii, la iniţiativa contelui Richard de Candenhove-Kalergi au dat naştere Uniuni Parlementare Europene, iar primul preşedinte a fost Georges Bohy.
Sistemul institutional al Uniunii

Sistemul institutional al Uniunii
Primul congres al Europei s-a desfăşurat în mai 1948 sub preşedenţia lui Winston Churchill. Congresul a lansat “mesajul europenilor”, un act rezoluţie care a influenţat nemijlocit crearea instituţiilor europene.În iulie 1948, din iniţiativa guvernelor francez şi belgian s-a consituit Adunarea Consultativă Europeană, constituită din reperzentanţi ai Parlamentelor naţionale.La costituirea Adunarii Consultative Europene au existat divergenţe între Franţa ,Belgia de o parte şi Anglia de cealaltă parte. Faţă de ideea franco-belgiană, care pleda pentru o adunare desemnată de parlamentele naţionale şi investită cu autoritate, Anglia vedea in aceasta o ”comisie de studiu” atent controlată. Rezultatul compromisului acestor idei a fost ca Consiliului Europei să fie constituit din două instituţii:

-Adunarea Consultativă, compusă din “reprezentanţii fiecărei ţări membre”.
-Comitetul de miniştri (al Afacerilor externe), organism al reprezentanţilor guvernelor, împuternicit cu luarea deciziilor.
Tratatul Constitutiv al Consiliului Europei a fost semnat la 5 mai 1949 de 10 ţări: Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Novergia şi Suedia.
La sfârşitul celui de al doilea razboi mondial situaţia economică a Europei era dezastruoasă. Prin planul „Marshall” SUA a intervenit decisiv, cu un ajutor economic masiv la reconstrucţia statelor din vestul Europei, profund afectate de razboi.

Sistemul institutional al Uniunii
Pentru gestionarea acestui ajutor economic şi pentru a crea legături economice puternice înte statele europene la 16 aprilie 1948 a fost creată Organizaţia Europeană de Cooperare Economică.
După o activitate de nouă ani în cadrul OECE, formula integrării a devenit foarte atractivă pentru Franţa, Italia, Benelux şi Germania, care în martie 1957 prin tratatul de la Roma înfiinţează Comunitatea Economică Europeană.

Marea Britanie, Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia şi Elveţia folosind o formulă de asociere, în ianuarie 1960, prin Convenţia de la Stockholm crează Asociaţia Europeană a Liberului Schimb. CEE s-a dovedit în timp o instituţie viabila şi numărul membrilor ei a crescut continuu înglobând în timp şi tarile din AELS.

2. Sistemul Instituţional al Uniunii Europene.

2.1. Consiliul de miniştri
Sistemul institutional al Uniunii
Este dificil de realizat o prezentare sintetică a atribuţiilor Consiliului, asta pentru faptul că ele rezultă dintr-o multitudine de dispoziţii dispersate în trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E şi 115 C.E.E.A) toate acestea fiind, în esenţă, dispoziţii de trimitere, cât mai ales pentru că evoluţia fundamentală a modelului instituţional între Tratatul de la Paris şi Tratatele de la Roma a constat în deplasarea centrului de greutate al sistemului în favoarea Consiliului al cărui rol auxiliar, a devenit dominat.

Încercând totuşi o sistematizare a acestora le reţinem pe următoarele:
-se ocupă (in conformitate cu prevederile tratatelor iniţiale) cu coordonarea generală a acţiunilor comunitare cu acţiunile statelor membre, având în vedere faptul că politicile economice naţionale nu sunt de competenţă exclusiv naţională;
-în economia Tratatului de la Maarstricht cooperarea tinde să îmbrace şi un caracter politic, vorbindu-se, din ce în ce mai insistent, despre realizarea Uniunii europene, uniune care întruchipează trecerea de la stadiul economic către cel politic;
Al doilea mare grup de atribuţii ale Consiliului vizează aspectul competenţei normative de principiu şi anume:
-Consiliul este veritabilul suprem legislativ comunitar (iar nu Parlamentul, aşa cum ar fi posibil să se inţeleagă la prima vedere), cel puţin în spiritul prevederilor tratatelor, elaborând regulamente şi directive;
- unele atribuţii, în materie normativă au fost delegate de către Consiliul Europei, prin procedura delegării de putere, procedură acceptată prin Actul Unic European.

2.2 Comisia Europeană
Sistemul institutional al Uniunii
Este cel de-al doilea organ instituţional comunitar care s-a numit, la origine, “Înalta Autoritate” (în cadrul Tratului C.E.C.A.).
Scopul său pricipal este acela de asigura fiecărei Comunităţi – parte a Uniunii Europene – identitatea sa proprie.
Comisia reprezintă elementul executiv al Uniunii Europene şi este compusă din 20 de memebri care au un statut de independenţă faţă de guvernele naţionale, deşi sunt numiţi de acestea.

Comisia funcţionează reunindu-se odată pe săptămână şi ori de câte ori este necesar. Şedinţele Comisiei nu sunt publice.
Tratatele comunitare atribuie Comisiei ca rol principal acela de a exprima interesul comunitar şi de asigura realizarea acestui interes.
Comisia are şi un important rol politic, ea fiind răspunzătoare din acest punct de vedere, în faţa Parlamentului European.
Un atribut esenţial ce revine Comisiei, este acela de a controla aplicarea tratatelor comunitare atât de către Consiliu, cât şi de către statele membre. În virtutea acestui atribut Comisia poate să declanşeze anumite proceduri juridice care au menirea de a stabili dacă, Consiliul ori statele membre îndeplinesc obligaţiile ce le revin din tratate. Comisia dispune, de asemenea, şi de o procedură prin care poate să “urmărească” un stat comunitar care nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin.

Ca organism executiv, Comisia să ocupă de implementarea bugetului comunitar şi de administrarea clauzelor protectoare în tratate şi în legislaţia secundară.
Sub aspectul activităţilor pe care le desfăşoară, Comisia nu dispune de liberate deplină, deoarece, potrivit statutului propriu, este obligată să acţioneze numai dacă interesele Comunităţii o cer.
Limbile principale de lucru sunt: engleza, franceza şi germana, dar documentele oficiale sunt traduse şi tipărite, în totalitate, în toate cele 11 limbi oficiale – daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, olandeza, portugheza, spaniola şi suedeza.
În domeniul extern, Comisia îndrumă negocierea acordurilor cu ţările terţe, iar în exercitarea mandatelor Consiliul reprezintă Comunităţile.

2.3. Parlamentul European

Încă de la început, organizarea prevăzută a se realiza între cele 6 state membre a avut în vedere aspectul reprezentării lor într-o formă reunită la nivelul Comunităţilor europene. Această reprezentare s-a realiza, la început, în cadrul Adunării Comunităţilor, în prezent Parlamentul European fiind organul destinat acestui scop.
Parlamentul este singura instuţie căreia i-a sporit considerabil competenţele atât prin modificarea formală a tratatelor institutive cât, mai ales, prin acordurile instituţionale. În prezent Parlamentul European a reuşit să obţină pe lângă competenţe bugetare şi un rol important în materie legislativă şi în materie de relaţii externe.

I. Controlul politic reprezintă primul atribut al puterii. Această posibilitate pe care o are Parlamentul european se materializează, în primul rând, în dezbaterile organizate, ocazie cu care diferite organe de acţiune sunt chemate să-şi susţină activităţile şi orientarea în plan politic. Fiecare dezbatere se finalizează prin adoptarea unei rezoluţii prin care se face cunoscută poziţia faţă de o anumită problemă.
Parlamentul european, organ deliberativ, poate sesiza orice problemă care consideră că se poate raporta la activitatea şi misiunile Comunităţilor , inclusiv cooperare politică.

Instituţia Paralamentului European poate, de asemenea, pe calea unei moţiuni de cenzură să constrângă Comisia să demisioneze.
II. Competenţa bugetară ocupă un loc important între atribuţiile Parlamentului european şi îi permite, dacă nu să se impună, măcar să negocieze de la egal la egal cu Consiliul.
Adunarea poate printr-o majoritatea a membrilor săi şi 2/3 din sufragii exprimate să respingă proiectul de buget în întregime şi să ceară ca un nou proiect să-i fie supus aprobării de către Consiliu.

III În materie legislativă Parlamentul european nu deţine atributele parlamentelor naţionate. Nu are nici competenţa de iniţiativă, rezervată Comisiei, nici competenţa de decizie rezervată Consiliului.
Competenţa decizională a Parlamentului există numai în domeniul “micilor revizuiri”. În rest Parlamentul are numai statut de asociat la legislaţia de grade diferite, după care actul intră în câmpul de aplicare al unei sau alteia dintre cele 3 proceduri:
- procedura consultărilor este obligatorie interzicându-se Consiliului să decidă fără ca Parlamentul să fi dat în prealabil ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles