Sociologia educatiei

Trimis la data: 2010-06-19 Materia: Sociologie Nivel: Facultate Pagini: 72 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Roiban Georgeta Dimensiune: 109kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Sociologia educatiei
Educaţia ca fenomen social a fost abordată din numeroase perspective, una dintre cele mai importante fiind abordarea sociologică. Termenul sociologie provine din latinescul socios-societate şi logos-ştiinţă. Sociologia poate fi astfel definită ca fiind ştiinţa care studiază socialul. Sociologia educaţiei este o ramură a sociologiei care este structurată în jurul a două teme fundamentale, diferite din punctul de vedere al conţinutului dar convergente ca sens:
- educaţia ca fenomen social;
- şcoala ca organizaţie;

Referat despre Sociologia educatiei
Fundamente teoretice.
Abordarea educaţiei ca fenomen social se întemeiază pe luarea în consideraţie a următoarelor premise:
- conceperea educaţiei ca fenomen de socializare metodică a tinerelor generaţii (facem aici precizarea că socializarea se defineşte ca fiind un proces psiho-social de transmitere şi asimilare a atitudinilor, valorilor, concepţiilor şi modelelor de comportare specifice unui grup sau comunităţi în vederea formării, adaptării şi integrării sociale a unei persoane; în acest sens socializarea este un proces interactiv de comunicare presupunând învăţarea socială ca mecanism fundamental de realizare şi finalizându-se prin asimilarea indivizilor de către grupuri, respectiv societate);
- evidenţierea contribuţiei societăţii în oferta de finalităţii şi mijloace educative;
- întemeierea actului educativ pe cunoaşterea cerinţelor şi aspiraţiilor societăţii;
- organizarea instituţiilor educative în conformitate cu reglementările realităţii sociale;
- dezvoltarea calităţilor personale în direcţia formării comportamentului civic-participativ;

Scurt istoric al abordării sociologice a fenomenului educaţional.
Începând cu anii 1950-1960 cercetările sociologiei educaţiei sunt orientate în direcţia optimizării raporturilor dintre şcoală şi societate, concentrându-se cu precădere asupra problematicii caracterului prospectiv-anticipativ al educaţiei şi asupra analizei aspectelor de ordin economic ale învăţământului, legate de investiţia în om şi în pregătirea profesională a acestuia. Începând cu anul 1970 sociologia educaţiei este centrată cu precădere asupra relaţiei dintre educaţie şi celelalte fenomene sociale şi culturale concret istorice şi asupra funcţiilor de ordin social ale şcolii ca instituţie. În prezent, preocupările anterior enunţate sunt dublate atât de analiza corelaţiei dintre dezvoltarea socială şi cea a fenomenului educaţional cât şi de aceea a studierii şcolii ca organizaţie.

Principii şi obiective ale sociologiei educaţiei
- principiul/obiectivul egalităţii şanselor la o educaţie de calitate, evaluabilă la nivelul raportului dintre intrarea în sistemul educaţional (modul de selecţie/admitere)-eficienţa procesului de învăţământ-ieşirea din sistem (integrarea socio-profesională a absolvenţilor);
- principiul/obiectivul permanentizării educaţiei în vederea compensării diferitelor inegalităţi survenite pe parcursul activităţii profesionale ca urmare posibilităţilor diferite de acces ale indivizilor la noile informaţii intrate în circuit;
- principiul/obiectivul orientării formative a celor care se educă în termeni de selecţie pozitivă (examene, concursuri şi selecţii nediscriminatorii) şi orientare şcolară vocaţională (asigurarea unei corespondenţe optime între aspiraţiile şi posibilităţile aptitudinale ale individului şi profesia acestuia);
- principiul/obiectivul individualizării active a educaţiei prin extinderea rolurilor profesorului (specialist, didactician, consilier etc.) şi valorificarea tuturor relaţiilor sociale, atât la nivel clasei cât şi la acela al raporturilor şcolii cu comunitatea;
- principiul/obiectivul autogestionării studiilor, în termenii anticipării personale a unui traseu curricular individual;
- principiul/obiectivul cogestiunii activităţii educative şi a instituţiei şcolare prin intervenţia directă, alături de profesori, a reprezentanţilor comunităţii locale (părinţi, asociaţii ale elevilor, agenţi sociali-economici şi culturali, reprezentanţi ai autorităţii locale etc.);
- principiul/obiectivul eliminării discriminărilor în educaţie (discriminări economice, rasiale, etnice, politice, religioase, sexuale etc.);

Modulul 1. Dimensiunea socială a educaţiei
Apariţia şi dezvoltarea societăţii umane sunt elemente indisolubil legate de existenţa unui set de valori, norme şi reguli care reglementează comportamentul şi conduita indivizilor care compun respectiva societate. Contrar afirmaţiilor sociobiologiei, promovate iniţial de către E. O. Wilson, care afirma că la baza comportamentelor sociale se află determinismul ereditar şi principiile selecţiei naturale (altruismul, spiritul de sacrificiu şi devotamentul ar fi rezultatul tendinţei genetic determinate de a supravieţui prin intermediul genelor transmise urmaşilor) apreciem că învăţarea şi educaţia în general sunt cele care oferă suportul modelării sociale a comportamentului uman.

Educaţia constituie astfel una dintre componentele şi condiţiile fundamentale ale existenţei societăţii umane. Fiinţa umană nu este una pur biologică ci şi una socială şi în acelaşi timp culturală, atribute care nefiind date ereditar se dobândesc doar prin intermediul acţiunii educaţionale. În calitatea sa de componentă a existenţei sociale, educaţia are ca una dintre funcţiile sale principale asigurarea unei integrări optime a individului în societate sau, altfel spus, educaţia are o importantă funcţie socializatoare.

În linii generale, socializarea se defineşte (cf. Rotaru, T., 1996) ca fiind procesul complex prin intermediul căruia individul, în interacţiune cu semenii săi, acumulează deprinderi, cunoştinţe, valori, norme, comportamente şi atitudini privitoare la condiţiile existenţei sale în cadrele societăţii. Conduitele sociale dezirabile, indiferent de gradul lor de complexitate, nu apar şi nu sunt puse în joc de la sine ci sunt rezultatul învăţării acestora ca urmare a derulării acţiunii educaţionale.

În acest sens, socializarea este un proces comunicaţional interactiv ce are ca finalitate transformarea individului din entitate biologică izolată în fiinţă socială şi culturală, capabilă să asume, să interiorizeze şi să transpună constant în practică valorile şi normele de conduită specifice societăţii în care acesta îşi desfăşoară existenţa. Educaţia (formală, non-formală, informală) contribuie în mod decisiv la realizarea socializării, respectiv la procesul de transmitere şi asimilare de către individ a atitudinilor, valorilor şi comportamentelor specifice condiţiilor de existenţă socială ale unui grup sau comunităţi.

Literatura de specialitate menţionează existenţa a două forme principale ale socializării: socializarea primară şi socializarea secundară. Socializarea primară este un proces specific copilăriei prin intermediul căruia individul achiziţionează şi interiorizează valorile şi normele generale ce reglementează comportamentul său în cadrele societăţii. Această interiorizare se produce (cf. H. Mead) la rândul său în două etape. Într-o primă etapă sub imperiul acţiunii şi influenţelor persoanelor semnificative din anturajul copilului (în special părinţii) care impun acestuia anumite reguli de comportament şi implicit o anumită perspectivă asupra existenţei sociale.

Precizăm faptul că (cf. Rotaru, T., 1996), copilul nu are posibilitatea de a alege persoanele semnificative el născându-se într-un anumit mediu social, motiv pentru care identificarea cu acestea este quasiautomată iar interiorizarea unei realităţi anume este inevitabilă. Astfel “copilul nu interiorizează lumea persoanelor sale semnificative ca una dintre multele lumi posibile ci o interiorizează ca singura lume existentă şi imaginabilă” (Berger, Luckman, 1967, p.134). În timp copilul îşi dă seama că valorile şi comportamentele sale sunt apreciate/sancţionate nu doar de către persoanele semnificative din anturajul său ci şi de către alte persoane cu care acesta interacţionează, moment în care se constituie ceea ce Mead numeşte “altul generalizat” şi apare raportarea conduitei sociale personale la societate în general.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles