Somajul - realitate a vietii sociale

Trimis la data: 2002-06-13 Materia: Diverse Nivel: Liceu Pagini: 16 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Alexutzu Dimensiune: 30kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, munca este o activitate conştientă, specifică omului, îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi controlează prin acţiunea sa schimbul de materii între el şi natură, pentru satisfacerea trebuinţelor sale. Antoine de Saint Exupéry, numeşte această activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Această calitate poate fi însoţită de veselia cea mai zâmbitoare.

Claudia Dobrescu
Facultatea de psihologie, anul I, grupa I


Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, munca este o activitate conştientă, specifică omului, îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi controlează prin acţiunea sa schimbul de materii între el şi natură, pentru satisfacerea trebuinţelor sale.
Antoine de Saint Exupéry, numeşte această activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Această calitate poate fi însoţită de veselia cea mai zâmbitoare. Este acea calitate a tâmplarului care se aşează de la egal la egal în faţa bucăţii sale de lemn, o pipăie, o măsoară, şi, departe de a o trata cu uşurinţă, îşi adună pentru ea toată priceperea”.
Munca, factor de producţie activ şi determinant în activitatea economică, impune o analiză amplă la nivel macroeconomic şi microeconomic.
Munca ocupă, în universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizează iscusinţele, permite omului să depăşească constrângerile mediului şi contribuie astfel la crearea bogăţiilor. Veniturile care îi sunt asociate constituie o componentă esenţială a cererii reprezentate de gospodării şi permit accesul la consum. Indiferent că este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificărilor, sau de organizarea relaţiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupează aceste diferenţe caracteristice şi pune în joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se referă la contribuţii mai factuale; de exemplu, cum se explică progresia şomajului de lungă durată: trebuie să incriminăm rigiditatea aparatului productiv, să ne pronunţăm în favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau să evocăm recompunerea relaţiilor sociale; trebuie să raţionăm în termeni de integrare şi de polivalenţă sau să punem accent pe delocalizarea activităţilor şi reducerea posibilităţilor de angajare. O altă temă de actualitate: precarizarea locurilor de muncă, inegalităţile dintre categoriile mâinii de lucru ce riscă să se accentueze.
Pentru a caracteriza nivelul forţei de muncă trebuie utilizaţi următorii indicatori: populaţia activă şi populaţia ocupată sau neocupată.
Populaţia activă este totalitatea persoanelor cu o vârstă mai mare decât o anumită limită stabilită legal şi o sursă proprie de venit. Populaţia activă se împarte în două categorii: obişnuit activă şi curent activă. Prima categorie, populaţia obişnuit activă, este constituită în funcţie de modul în care se participă la creearea de bunuri şi servicii în decursul unui an şi cuprinde toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă – în cazul României, şi al mai multor ţări: de 15 ani – şi al căror principal statut în ceea ce priveşte activitatea în cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat” sau “neocupat”.
A doua categorie, populaţia curent acitvă, a fost constituită în funcţie de participarea la producţia de bunuri şi servicii în decursul unei săptămâni şi cuprinde toate persoanele ce îndeplinesc cerinţele pentru a fi incluse în categoria “ocupat” – “neocupat”. Persoanele cu statutul “ocupat” au o vârstă mai mare de o anumită limită şi în timpul unei perioade de o săptămână sau o zi sunt cuprinse într-una din categoriile:
Angajat – plătit (prezent la muncă sau cu servicu, dar absent de la muncă)
Angajat în propria unitate (prezent la muncă sau cu activitate, dar absent de la muncă).
Persoanele cu statutul “neocupat” au depăşit o anumită vârstă, iar în timpul perioadei de referinţă sunt fără muncă, disponibil pentru muncă sau în căutarea unui loc de muncă. Neocuparea este numărul de persoane care caută loc de muncă, iar neocupaţii sunt persoanele fără loc de muncă, numiţi şomeri.
Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale.
Dicţionarul explicativ îl defineşte ca un fenomen economic caracteristic societăţii capitaliste, care constă în aceea că o parte din salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată.
Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor de alienare şi excludere din viaţa normală, ceea ce provoacă tensiuni şi ameninţarea stabilităţii sociale.
Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârstă, calificare profesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp măreşte riscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare. Şomerul de lungă durată se descalifică, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de muncă îl fac pe şomer mai puţin competitiv şi antrenează o neîncredere sporită în rândul potenţialilor patroni.
Conform BIM (Biroul Internaţional al Muncii), sunt consideraţi şomeri persoanele care cumulează următoarele condiţii:
Au depăşit vârsta de 15 ani;
Sunt apte de muncă;
Nu au loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt şi sunt în căutare de muncă remunerată);
Sunt fără ocupaţie, apte de muncă, nu au mai lucrat sau ultimul loc de muncă nu a fost remunerat;
Sunt disponibile imediat pentru o muncă salariată.
Există o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai şomajului:
Teoria clasică susţine ideea că şomajul există numai pentru persoanele care vor să se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaţa muncii. Ca urmare, şomajul are cauză rigiditatea salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucrători şi presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forţă de muncă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă existentă la un moment dat. Şomajul voluntar rezultă din faptul că o parte din şomeri acceptă voluntar să rămână în această situaţie pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Ea s-ar datora dorinţei lor de a avea mai multă informaţie despre locurile de muncă ce se oferă. Considerând insuficiente informaţiile furnizate pe piaţa muncii, ei preferă să examineze singuri ansamblul de oportunităţi în baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocupării, iar avantajul = un loc de muncă mai bun).
Teoria lui John Maynard Keynes susţine ideea că şomajul involuntar există dacă, în cazul unei creşteri uşoare, în raport cu salariul nominal, a preţurilor la bunurile pe care le consumă muncitorii, cât şi cererea totală de mână de lucru dispusă să muncească la salariul nominal curent, cât şi cererea totală de mână de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decât volumul existent al ocupării. Cauza şomajului involuntar este insuficienţa cererii de consum. Cum cererea de forţă de muncă e derivată din cererea pentru bunurile la producerea cărora este folosită, explicaţia şomajului involuntar nu se găseşte pe piaţa muncii, ci pe piaţa bunurilor şi serviciilor. O reducere a investiţiilor din diverse motive (rata dobânzii ridicată, rata profitului inacceptabilă pentru întreprinzător, conjunctură nefavorabilă) va reduce într-o etapă următoare producţia, întreprinzătorii nu mai sunt interesaţi să ceară angajări, iar preţul de vânzare coboară. Diferenţa între volumul ocupării anterioare şi cel existent în noile condiţii este şomaj involuntar, pentru că aceşti lucrători ar accepta lucrul la salariul curent al pieţei, dar cererea este insuficientă datorită scăderii investiţiilor, care numai încurajează investitorii să angajeze salariaţi.
Concepţia neoclasică susţine că şomajul ar rezulta din înseşi procesele creşterii, ceea ce îi oferă caracterul de fenomen “natural”. Şomajul ar rezulta din mobilitatea forţei de muncă şi condiţiile de informare a pieţei muncii. Statisticile arată o diminuare a perioadei medii de ocupare şi, respectiv, o mărire a duratei medii de şomaj datorate prelungirii perioadei dintre două angajări.

Cărţile de specialitate alcătuiesc o clasificare a formelor de şomaj, luând în considerare mai multe criterii:
După modul de manifestare:
Şomaj voluntar (lucrătorii nu sunt dispuşi să se angajeze cu salariul real existent)
Şomaj involuntar (datorat insuficienţei cererii)
După sex, vârstă şi pregătirea persoanelor afectate:
Şomaj feminin
Şomaj juvenil
Şomaj intelectual, etc.
În analize ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles