Somnul si visele

Trimis la data: 2003-10-06 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 5043
Autor: Mihai Paraschiv Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Faptul că dormim aproximati o treime din viaţă poate părea o perdere de vreme, dar somnul este o condiţie a supraveţuirii –totodată el este şi o perioadă de activitate intensă, plină de evenimente bizare şi dramatice.O persoană normală îşi petrece aproape o treime din viaţă dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variază de-a lungul vieţii. Un nou născut doarme în reprize de o oră sau două, după care se trezeşte flămînd şi agitat. În total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe măsură ce bebeluşul creşte, el va dormi mai mai mult şi perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai puţin.



Nevoi individuale.La vîrsta de trei sau patru ani, cei mai mulţi copii dorm neîntrerupt cel puţin 12 ore pe noapte şi cei mai mulţi dintre ei trag şi un pui de somn dupămasă. Un adult normal doarme şase sau opt ore pe noapte.

Somnul si visele

Faptul ca dormim aproximati o treime din viata poate parea o perdere
de vreme, dar somnul este o conditie a supravetuirii -totodata el este
si o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare si
dramatice.

O persoana normala îsi petrece aproape o treime din viata dormind. Un
copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de
care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut
doarme în reprize de o ora sau doua, dupa care se trezeste flamînd si
agitat. În total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe masura ce
bebelusul creste, el va dormi mai mai mult si perioade mai lungi
noaptea, iar ziua mai putin.

Nevoi individuale

La vîrsta de trei sau patru ani, cei mai multi copii dorm neîntrerupt
cel putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei trag si un pui
de somn dupamasa. Un adult normal doarme sase sau opt ore pe noapte.

Dar aceastea sunt doar niste estimari medii. În realitate exista
variatii destul de mari de la o persoana la alta. Unii copii dorm doar
cîteva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze
sanatatea. Altii în schimb au nevoie de mult mai mult somn. Exista
adulti care dorm doar doua sau trei ore pe noapte, în timp ce altii au
nevoie de zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor în vîrstî
atipesc în timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin.

Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi
factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca
si grijele din timpul zilei, si obiceiurile însusite de-a lungul
vietii.

Important este sa putem ramîne treji si activi de-a lungul zilei, sa
ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pîna la ora
culcarii. Daca o persoana doarme adînc si fara întreruperi -indiferent
de durata somnului -iar dimineata se trezeste odihnita, înseamna ca
doarme destul.

Somn insuficient

Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui
creaza probleme. Insuficienta somnului îi face pe oameni sa se simta
obositi, dezorentati si incapabili sa se concentreze. De asemeni
provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si
iritabilitate. În cazul în care lipsa somnului creaza probleme vorbim
despre insomnie.

Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de
vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea
poate prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi, vedea, simti
lucruri inexistente.

În concluzie, somnul este necesar pentru desfaturarea unei veti
normale. Care ar fi explicatiile exacte? Ce fenomene si procese
importante au loc în organizmul nostru în timpul somnului? De ce
mintea noastra, prinsa în mrejele somnului, se avînta în acele
calatorii fantastice si ciudate pe care le numim vise?

Undele creierului

De peste o suta de ani oamenii de stiinta au descoperit ca creierul
uman si animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale
trec prin milioane celule nervoase interconectate (neuroni),
elementele principale de alcatuire a creerului. Aceste semnale sunt
transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului si prin muschii
capului la epiderma.

O serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste
semnale si le transmit uni instrument numit electoencefalograf, sau
aparat EEG. Acest instrument amplifica semnalele si le afiseaza sub
forma unor unde pe un ecran sau pe o hîrtie ce înainteaza uniform.
Rezultatul obtinut electoencefalograma. Aceasta descrie principalele
tipuri unde emise de creer.

Cînd persoana supusa testului este trezita, electoencefalograma
prezinta tipuri diferite de unde, în functae de starea în care se afla
subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat,
emotionat. Cînd dormim, majoritatea functiilor corpului sunt
încetinite. Dar semnalele emise de creer nu înceteaza. Ele se modifica
si chiar de mai multe ori în cursul unei nopti.

Adormirea

În momentul în care ne întindem pe pat si întindem ochii, EEG-ul ar
arata o serie de unde de amplitudine constanta. Sunt înregistrate
aproximativ zece unde complete în decurs de o secunda -ceea ce
înseamna ca fregventa lor este de 10Hz (Hertz sau cicluri de secunda).
Ele sunt denumite unde alfa.

Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt înlocuite de unde mult
mai variabile si care coboara pîna la o fregventa de 1-3Hz.

Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt
ocazional întrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.

În acest moment suntem complet adormisi. Procesele fiziologice sunt
încetinite. Respiratia este atenuata si superficiala, inima bate mai
încet, iar presiunea sîngelui este scazuta. Rinichii produc mai putina
urina, glandele salivare mai putina saliva, galndele lacrimare mai
putine lacrimi, iar celulele peretilor nasului si ai gîtului produc
cantitati mai reduse de mucus.

Majoritatea muschilori corpului sunt în acest moment relaxati. Hrana
este digerata într-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade
cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingînd un punct de minium
la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameni acesta e
situat în jur de 3-4 noaptea).

O serie de procese se intensifica în tompul somnului. De exemplu:
creste productia unor anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului)
în sînge. Cicatrizarea unor rani sau taieturi se accelereaza. În
ansamblu corpul este ocupat cu întretinerea functiilor vitale si
vindecarea anumitor afectiuni.

Somnul profund

În timpul somnului profund (caracerizat de unde lente), nu ramînem
perfecti nemiscati. Fara sa ne dam seama, uneori miscam mîna pentru a
îdeparta un colt de patura care ne gîdila sau o musca care ne
enerveaza. Totodata ne schimbam si pozitia corpului -din sase în sase
minute în anumite perioade, iar în decursul unei nopti pîna la 40 de
ori. Aceste miscari se realizeaza în mod regulat. Ele au grija ca
vasele de sînge sa nu fie supuse unei presiuni prea mai, iar nervii sa
nu fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme.

Siturile noastre continuie sa lucreze, trimitand semnale creerului.
Majoritatea sunt ignorate, dar în caz de pericol creerul va raspunde.
Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva plîngînd, mai mult
ca sigur ne vom trezi.

Dupa o ora sau doua apar noi schimbari. Undele emise de creer devin
mai rapide, semanînd din ce în ce mai mult cu cele din perioada de
adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau
activitatea cardiaca, se accelereaza usor. Corpul si creerul întra
într-o noua faza a somnului numita REM.

Ciclul REM

REM semnifica miscarea rapida a ochilor (Rapid Eye Movement). În
aceasta faza a somnului ochii se misca în toate directiile, ca si cum
ar inspecte rapide înprejurimile. Dar pleoapele ramîn închise pe tot
parcursul somnului. Respiratia si bîtîiile inimii pot deveni mai
rapide si iregulate, iar mînile, picioarele si fata pot tresari. În
acest interval s-ar putea sa vorbim în somn. Undele reprezentate pe
electroencefalograma sunt rapide, semanînd foarte mult cu cele
obtinute atuncii cînd încerca sa adormim, dar suntem înca treji.

Fiecare faza de somn REM dureaza între 15-20 minute. Apoi corpul si
creerul se relateaza si îsi încetinesc activitatea; urmeaza o noua
faza de somn profund. Dupa o perioada de 60 pîna la 90 de minute, se
va instala din nou un somn de tip REM.

Modelul recurent

Aceste doua tipuri de stari de somn alterneaza de 4-6 ori într-o
noapte. Spre dimineata fazele de somn caracterizate de unde lente
devin mai scurte si mai putin profunde, iar de cele tip REM devin mai
lungi. În cele din urma somnul profund dispare, iar undele emise de
creer trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Începe o noua
zi.

Somnul de tip REM prezinta un interes deosebit pentru oamenii de
stiinta. În laboratoare special amenajate pentru studiul somnului,
prin intermediul unor EEG-uri si a altor instrumente speciale sunt
observate undele emise de creer si vevolutia functiilor corpului
persoanelor ce s-au oferit voluntarii. Cînd sunt treziti în timpul
fazeii REM, aproape totii voluntarii spun ca au visat.

Visele

Se crede ca toti oamenii viseaza în fiecare noapte, mai ales în timpul
fazei de somn REM. Daca ne amintim ce am visat depinde foarte mult de
momentul trezirii. ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles