Somnul, visul si hipnoza

Trimis la data: 2002-09-20 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Floriana Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Somnul este o necesitate primordiala, chiar daca ne rapeste o treime din viata. El se dovedeste tot atat de neinlocuit ca aerul, ca apa si ca hrana. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decat lipsa hranei. Daca un caine moare dupa 14 zile de stare treaza continua, experientele au demonstrat ca dupa 100 pana la 200 de ore de lipsa de somn, omul prezinta dereglari importante la nivelul intregului organism.

SOMN, VIS, HIPNOZA

* LA FEL DE NECESAR CA SI AERUL

Somnul este o necesitate primordiala, chiar daca ne rapeste o

treime din viata. El se dovedeste tot atat de neinlocuit ca aerul, ca
apa si ca hrana. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decat lipsa
hranei. Daca un caine moare dupa 14 zile de stare treaza continua,
experientele au demonstrat ca dupa 100 pana la 200 de ore de lipsa de
somn, omul prezinta dereglari importante la nivelul intregului
organism. Astfel, se fac simtite modificari ale tensiunii arteriale,
respiratiei, atentiei, batailor inimii. In ceea ce priveste durata
somnului, ea difera de la o varsta la alta. Daca la noul nascut este
de douazeci de ore, la adult se ajunge la sapte-opt ore. De asemenea,
se schimba si ritmul somnului. Se trece de al ritmul polifazic al
sugarului la firescul somn de noapte al celor mari. Exista insa si
exceptii. Pliniu cel Tanar si Victor Hugo dormeau doar doua-trei ore
pe noapte. Aceasta demonstreaza, in ultima instanta ca nu toti oamenii
au un somn egal. Unii dintre noi avem insomnii amri cu componente
psihopatice sau organice, pe cand altii au insomnii simple, cu nopti
"bune" si nopti "rele". Tulburarile somnului pot apare si sub forma
unor hipersomnii, adica a unei tendinte irezistibile de a dormi. Este
cazul narcolepsiei, caracterizata prin crize brusce de somn fara vise
si treziri brusce, cand bolnavul pierde complet notiune timpului. Mai
grava se dovedeste cataplexia, o alta forma de hipersomnie, care se
caracterizeaza prin halucinatii hipnogene frecvente. Sa nu uitam
somnambulismul, aceasta manifestare paradoxala nocturna, asupra careia
nu s-a format inca o conceptie unanim admisa. Printre altele se pune
in discutie eventualitatea unor baze genetice ale somnambulismului. Sa
vedem deocamdata ce este somnul.

* UN FENOMEN FIZIOLOGIC NATURAL

Trecerea de la starea de veghe la starea de somn este prefatata de un
adevarat ritual, de un ceremonial, care deosebeste de al om la om.
Este vorba de asternutul patului, de lectura unei carti, de fumatul
unei tigari, etc. Or, modificarea acestor obiceiuri reflexe conduce,
nu de putine ori, la aparitia insomniilor, care nu trebuie confundate
cu lipsa totala de somn, incompatibila cu viata, ci dereglare a
calitatii somnului si a duratei normale a lui. Cu alte cuvinte somnul
poate fi considerat ca un dezinteres interminent fata de mediul
extern, dezinteres produs in mod treptat de o serie de modificari ale
ritmului biologic. Este vorba de de scadrea influxurilor senzoriale,
de rarirea respiratiei, de scaderea metabolismului bazal, de scadrea
tensiunii arteriale si a secretiiolr digestive. Intr-un cuvant, somnul
trebuie privit ca un fenomen fiziologic natural caracteristic pentru
toate animalele superioare. El apare, nu numai in urma uzurii
functionale si a oboselii, ci si in raport de ciclul noapte-zi.
Trebuie precizat insa ca acest fenomen fiziologic reprezinta expresia
unui proces de refacere activa a creierului, fapt demonstrat si prin
constatarea ca debitul circular cerebral nu scade in timp ce noi
dormim. Datorita caror factori dormim? In legatura cu aceasta au fost
vehiculate mai multe teorii. Astfel, prin 1929, psihofiziologul Hess
atribuia alternatia veghe-somn antagonismului dintre doi centri,
aflati, unul in hipotalamusul posterior. Acest punct de vedere este
insa combatut de catre Pavlov, care sustine ca somnul este o inhibitie
a centrilor nervosi superiori. Mai tarziu, Moruzzi si magoun
evidentiaza rolul esential al formatiei reticulate la mentinerea
starii de veghe. In consecinta, somnul apare, dupa Moruzzi, ca un
efect al deconexiunii functionale a formatiei reticulare, iar
experientele cele mai recente, asa dupa cum vom vedea din explicarea
ilustratiilor, pun in evidenta zone hipnogene in bulb, talamus,
hipotalamus. Stimularea acestor zone inhiba formatia reticulara si
produce somnul.

* SOMN LENT SI SOMN RAPID

La inceputul deceniului al optulea al acestui secol se cunostea

doar un singur tip de somn, diferitele sale faze fiind definite dupa
gradul lor de profunzime. In acest sens, Loomis si colaboratorii sai
au izolat cinci perioade (faze), mergand de la atipire pana la somnul
cel mai profund. Aceasta clasificare s-a dovedit insa incompleta, ea
acoperind doar o parte a somnului, patrea de somn lent. Este lucrul
dovedit de catre A. Aserinsky si N. Kleitman in 1953, prin izolarea
unui tip particular de somn caracterizat de "miscari oculare". Asa se
face ca astazi, datorita celor mai moderne cercetari, somnul a fost
impartit in doua categorii: somn lent si somn rapid. Avem, deci, de-a
face cu o dualitate a starilor de somn. Somnul lent, adica somnul
clasic impartit de Loomis in cinci faze si caracterizat de unde lente,
este intrerupt periodic de somnul rapid (paradoxal), care are la baza
o activitate corticala rapida ce se dovedeste a fi, in cea mai mare
masura, expresia activitatii onirice. Subiectii treziti in cursul
somnului rapid relateaza cu totii ca visau. Somnul lent constituie
60-70 la suta din somnul comportamental, in timp ce somnul rapid are
in general 30-40 la suta. In timp ce la primul tip de somn
corespondentele EEG sunt reprezentate de fusuri de mare amplitudine;
somnul rapid se caracterizeaza printr-o activitate electrica
desincronizata, rapida. Astazi, datorita cercetatorilor facute se pot
delimita exact cele doua perioade de somn.

* ACESTE FENOMENE CIUDATE CARE SUNT VISELE

Visul ne insoteste toata viata. In plin somn, inconstientul se
intrerupe si constiinta noastra ia act asa, pe neasteptate, in mod
pasiv si imprevizibil, de o suma de viziuni, de trairi foarte
asemanatoare, dar si foarte deosebite de ceea ce ni se intampla in
stare consitenta. In desfasurarea acestei trairi a frapat intotdeauna
marea ei diversitate. Uneori, putem visa mult, alteori putin si chiar
deloc. Mai mult, visul poate fi "lung" sau "scurt", putem visa in
fiecare noapte, sau numai din cand in cand, putem avea un singur vis,
doua vise sau mai multe. Acesta ete aspectul cantitativ al visului.
Cat priveste latura lui calitativa, avem in vedere ca visul poate fi
"vag" sau "viu", coerent sau incoerent, omogen sau neomogen, logic sau
absurd, placut sau neplacut. Cand e neplacut zicem ca avem cosmaruri.
Bipolaritatea visului are insa numai un caracter abstract si didactic,
deoarece de cele mai multe ori visul cuprinde simultan si succesiv
caracteristici contrarii, adica el poate avea si coerenta si
incoerenta si logica si absurditate si claritate si neclaritate.

Gandirea magica

Toate aceste caracteristici ale visului au frapat din cele mai vechi
timpuri curiozitatea si imaginatia oamenilor, preocuparea fata de
acest fenomen oscilnd in functie de gradul de cultura si civilizatie
existand la un moment-dat pe scara evolutiei societatii omenesti. In
comuna primitiva, de exemplu, omul, dominat de o gandire "magica"
acorda visului o importanta uneori chiar mai mare decat trairii in
stare de veghe. El considera trairea din vis de un rang superior, ca o
traire din alta lume, din "lumea de dincolo" sau ca un contact necesar
cu o "astfel de lume". Prin vis, considera omul primitv, "spiritele
superioare", zeitatile, sau duhurile mortilor comunica cu el pentru
a-I anunta vointa sau sfaturile lor. Deci, visul era socotit ca un
aducator de vesti bune sau rele, ceea ce a determinat ca una din
preocuparile majore ale "invatatilor" acelor timpuri departate, adica
ale vracilor, magilor si preotilor sa fie asa-zisa talmacire a
viselor.

Pe masura insa ce societatea progrreseaza si cunostintele oamenilor
despre natura si societate se imbogatesc, visul, cum si normal, se
demitizeaza pierzandu-si treptat din importanta. El ramane ca un
simplu fenomen ciudat si neinteles in pofida unor "descifrari" mai
ample sau mai scurte existente in paginile diverselor carticele
oculte, care pretindeau cu tarie ca "tamacesc" la perfectie visele.

Iata insa ca stiinta despre vise in general si psihologia in
particular a obtinut de-a lungul timpului succese din ce in ce mai
spectaculoase in descifrarea mecanismelor inime ale acestor fenomene
ce sunt visele. Mai intai in perioada psihologiei experimentale se
stidiaza somnul propriu-zis si se fac nenumerate relatii intre vis si
somn. Oamenii au sa descopere de ce si cum se produce visul. La
inceput s-a crezut ca visul este o simpla impletire a "ganurilor" si a
imaginatiei, a continuitatii, rudimentara, care reapare in mod
arbitrar si haotic. Ceea ce frapa insa era faptul ca starea de vis,
spre deosebire de cea de veghe se dovedea total lipsita de
continuitate si mereu schimbatoare. La sfarsitul secolului al
XVIII-lea teoreticieni

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles