Spectator

Trimis la data: 2002-10-26 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 201
Autor: Relly2 Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cred ca, in numarul din saptamana 21-28 mai a.c., d-l Toma Roman a evaluat corect, in articolul domniei sale, Legitimatia de maghiar, nocivitatea initiativei autoritatilor de la Budapesta de a acorda - pe temeiul unui document special - un sir de inlesniri de ordin economic si cultural, maghiarilor care traiesc in afara frontierelor Ungariei. Asa cum a aratat d-l Toma Roman, preocuparea fiecarui stat pentru soarta celor care apartin etniei tarii-mame este perfect legitima si ea nu poate fi, prin urmare, contestata. “Statutul maghiarilor de pretutindeni”, astfel cum este conceput la Budapesta, depaseste insa cu mult aceasta preocupare.

SPECTATOR

"Legitimatia de maghiar" la viza

istoricilor

Prof. FLORIN CONSTANTINIU

"De unsprezece ani, clasa noastra politica, cea mai

stupida din intreaga noastra istorie, a aruncat poporul

roman intr-o asemenea stare de disperare, incat, pentru a

iesi din mizerie, romanul e gata, pentru , sa uite ca e roman si sa se declare maghiar,

pentru a beneficia de anumite facilitati"

"O sursa de tensiune in relatiile romano-maghiare"

- Asa cum se intampla intotdeauna, lumea politica romaneasca aluneca
repede peste problemele de

interes national. Ca, de pilda, hotararea guvernului de la Budapesta
de a vota o lege care sa-i protejeze pe

ungurii din tarile fostului "rasarit comunist", in frunte cu Romania.
Cum apreciati, ca istoric, acest

demers?

- Cred ca, in numarul din saptamana 21-28 mai a.c., d-l Toma Roman a
evaluat corect, in articolul

domniei sale, Legitimatia de maghiar, nocivitatea initiativei
autoritatilor de la Budapesta de a acorda - pe

temeiul unui document special - un sir de inlesniri de ordin economic
si cultural, maghiarilor care traiesc in

afara frontierelor Ungariei. Asa cum a aratat d-l Toma Roman,
preocuparea fiecarui stat pentru soarta

celor care apartin etniei tarii-mame este perfect legitima si ea nu
poate fi, prin urmare, contestata.

"Statutul maghiarilor de pretutindeni", astfel cum este conceput la
Budapesta, depaseste insa cu mult

aceasta preocupare. As spune, ca sa vorbesc in termeni dialectici, ca
ne aflam in fata unei situatii cand

acumularea cantitativa se transforma intr-o noua calitate. Altfel
spus, din prea multa grija pentru maghiarii

din afara frontierelor ungare, se ajunge la un amestec in afacerile
interne ale tarii pe teritoriul careia ei

vietuiesc. Cred ca nici un stat care-si respecta propria suveranitate
nu poate ingadui astfel de imixtiuni. Sa

fiu limpede inteles: am salutat public - in presa, la televiziune si
in diverse reuniuni - reconcilierea

romano-ungara, intruchipata in tratatul bilateral semnat in 1996; sunt
partizanul celor mai bune relatii

dintre noi si vecinii unguri, pentru care am o imensa stima (admir
curajul lor de a fi fost singurul popor din

Europa care a cutezat, in 1956, sa infrunte cu arma in mana, dupa cel
de-al doilea razboi mondial, colosul

sovietic), dar tocmai de aceea cred ca "legitimatia de maghiar" va
perturba relatiile dintre tarile noastre.

- In istoria Romaniei au mai existat asemenea tentative ale vecinului
de la Apus?

- N-as vrea sa evoc aici contenciosul relatiilor romano-ungare. Vrem
sa traim in buna pace, nu are

rost sa evocam, la tot pasul, tensiunile si conflictele dintre noi si
maghiari. Doresc totusi sa amintesc un

singur episod cu valoare exemplara. In 1919, cand lui Ion I.C.
Bratianu, primul-ministru de atunci al

Romaniei, i s-a cerut sa semneze Tratatul cu Austria si Tratatul
minoritatilor, el a refuzat categoric sa o

faca; el a spus ca nu poate accepta in statul roman doua categorii de
cetateni: "unii increzatori in

solicitudinea statului, iar ceilalti (era vorba de minoritari - n.n.)
indemnati a-i fi potrivnici si a cauta

protectia in afara de granita" (imi permit sa semnalez ca acest citat
este luat din cartea lui Gheorghe I.

Bratianu, "Actiunea politica si militara a Romaniei in 1919",
reeditata, zilele acestea, de Editura "Corint"

si in paginile careia poate fi urmarita atitudinea demna a lui Ion
I.C. Bratianu, care a spus: "Convingerea

mea este ca noi in nici un fel nu putem primi asemenea conditii. Am
mostenit o tara independenta si, chiar

pentru a-i intinde granitele, nu-i putem jertfi neatarnarea").

- O alta initiativa maghiara, de data aceasta interna, a trecut
aproape neobservata (cu exceptia

cotidianului "Adevarul", care a anuntat-o pe pagina intai): crearea
"Regiunii pamanturilor secuiesti" din

judetele Covasna si Harghita. Sa ne asteptam la renasterea fostei
Regiuni Autonome Maghiare de pe

timpul lui Dej?

- Atata timp cat cetatenii romani de etnie maghiara sunt loiali
statului roman, actiunile lor vizand

pastrarea identitatii etnice si culturale, precum si asigurarea unor
conditii materiale mai bune nu trebuie sa

trezeasca reactii ostile din partea majoritatii romanesti. Deocamdata,
in ce ma priveste, nu sunt in posesia

datelor care sa-mi permita evaluarea initiativelor de creare a unei
zone economice a maghiarilor din

judetele Covasna si Harghita. Sunt insa de parere ca, daca o astfel de
initiativa atenteaza la caracterul

unitar al statului national roman, ea nu trebuie acceptata de
autoritatile de la Bucuresti.

- Presupunand ca legea propusa de Budapesta va fi votata si ungurii
din Ardeal vor beneficia de

celebra "legitimatie", cum se va resimti aceasta intamplare in randul
populatiei romanesti? Exista riscul ca

ea sa devina o "minoritate" (cu inlesniri economice si de circulatie
internationala reduse)?

- Cred ca pe noi nu ne intereseaza daca legea va fi votata la
Budapesta. Parlamentul de la

Budapesta este stapan deplin pe deciziile sale; el poate vota orice
lege pe care o considera utila interesului

national. Important este daca autoritatile romane vor accepta ca
aceasta lege sa se aplice si pe teritoriul

tarii noastre. Sunt ferm convins ca "legitimatia de maghiar" va fi o
sursa de tensiune in relatiile

romano-ungare. Mai intai, s-ar crea cele doua categorii de cetateni,
de care vorbea Ion I.C. Bratianu in

1919; in al doilea rand, multi romani, din cauza conditiilor vitrege
in care traiesc, ar alerga sa obtina

"legitimatia de maghiar"! In acest din urma caz, criticile noastre
trebuie sa se indrepte nu spre autoritatile

de la Budapesta, ci spre cele de la Bucuresti. De unsprezece ani,
clasa noastra politica - si ca istoric pot sa

o spun: cea mai stupida din intreaga noastra istorie - a aruncat
poporul roman intr-o asemenea stare de

disperare, incat, pentru a iesi din mizerie, romanul e gata, pentru
"un blid de linte" (ca sa iau exemplul lui

Esau din Vechiul Testament) sa uite ca e roman si sa se declare
maghiar, pentru a beneficia de anumite

facilitati.

"Nu legea de la Budapesta poate duce la federalizarea Transilvaniei,
ci propria noastra indolenta,

absenta sentimentului patriotic"

- Problema federalizarii Ardealului, pentru care se militeaza activ in
diferite cercuri de influenta din

Occident, are sanse sa devina o realitate istorica, prin aprobarea
proiectului guvernului ungar?

- Nu cred ca legea discutata acum la Budapesta poate duce la o
federalizare a Ardealului, dar cred

ca astazi - cand adversarii de pretutindeni ai statului national
vorbesc nu de "Europa patriilor", ci de

"Europa regiunilor" - o astfel de primejdie exista. Mai cred insa ca
nu legea de la Budapesta poate duce la

federalizarea Transilvaniei, ci propria noastra indolenta, absenta
sentimentului patriotic si civic intr-o mare

zona a opiniei romanesti. Mai mult decat orice amenintare din afara,
cred ca amenintarea din interior este

de luat in seama: amenintarea din interiorul constiintelor noastre de
romani debusolati, pasivi, sleiti

istoriceste. De nu ne vom tamadui de aceasta stare - de boala,
desigur, vom pierde nu numai Transilvnaia,

dar si tara toata.

- In randurile romanilor ardeleni, circula temerea ca Transilvania isi
va pierde independenta, fara a

se recurge la o modificare a granitelor de azi. In mare masura,
pamanturile au fost cumparate de unguri,

iar intreprinderile unguresti sunt in floare. Daca adaugam si valul de
maghiarizare liber voita a unei parti a

populatiei autohtone, dornica sa intre mai repede intr-o Europa
interzisa pentru romani, avem o imagine

nu tocmai vesela a viitorului transilvanean. Va rugam sa comentati
aceasta problema.

- Asa cum spuneam adineauri, de noi, in primul rand, depinde viitorul
Transilvaniei. Noi suntem

majoritari - ce, Dumnezeu! - traim tot timpul cu spaima ca vom pierde
acolo unde numarul - ca sa nu mai

vorbim de istorie - este de partea noastra. Poate ca raspunsurile mele
la intrebarile dvs. ar putea crea o

falsa imagine in ce ma priveste. Sunt pentru respectarea stricta a
drepturilor minoritatilor nationale si

pentru asigurarea conditiilor optime pentru ca ele sa-si conserve
identitatea etnica si culturala (in acest

context, vreau sa va spun ca sunt pentru existenta unei universitati
cu predare in limba maghiara). In

acelasi timp, cred ca statul roman trebuie sa ceara loialitate acestor
minoritati. Mai mult decat atitudinea

unor minoritari, ma ingrijoreaza atitudinea acelor romani care, in
diverse ocazii ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles