Spiru C. Haret

Trimis la data: 2003-05-28 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Corina Toader Dimensiune: 169kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Personalitatea cea mai reformatoare a epocii(începutul secolului XX n.s.) este Spiru Haret. S-a născut la 15 februarie 1851 la Iaşi. Studiile şi le-a făcut la Dorohoi, Iaşi şi Bucureşti. În 1862 intră ca bursier(era copil sărac dar foarte dotat pentru studiu) la liceul Sf. Sava. În decembrie 1870, deşi student în anul II la fizico-matematică, obţine prin concurs catedra de matematică la Seminarul central. După un an a renunţat la catedră şi şi-a continuat studiile la Universitate.

S-a nascut la 15 februarie 1851. Scoala primara – la Dorohoi si Iasi. Bursier al Liceului “Sfantul Sava” din Bucuresti. Licentiat in stiinte fizico- matematice al Universitatii din Bucuresti (1874). Licenta in matematica, la Paris (1875). Licenta in fizica, la Paris (1876). Doctor in Stiinte, la Paris, in 1878, cu teza “Sur l’invariabilite des grandes axes des orbites planetaires”.

Profesor la Liceul “Mihai Bravu” si la universitatea din Bucuresti. Ministru al Instructiunii Publice in anii 1897-1899, 1901-1904 si 1907-1910. Membru al Academiei Romane, in cadrul careia, in sedinta din 18 Mai 1912, a prezentat comunicarea “Pata cea mare rosie de pe planeta Jupiter”. A murit la 17 Decembrie 1912.

Personalitatea cea mai reformatoare a epocii(începutul secolului XX n.s.) este Spiru Haret. S-a născut la 15 februarie 1851 la Iaşi. Studiile şi le-a făcut la Dorohoi, Iaşi şi Bucureşti. În 1862 intră ca bursier(era copil sărac dar foarte dotat pentru studiu) la liceul Sf. Sava. În decembrie 1870, deşi student în anul II la fizico-matematică, obţine prin concurs catedra de matematică la Seminarul central. După un an a renunţat la catedră şi şi-a continuat studiile la Universitate.

Îşi ia licenţa în 1874, la 23 de ani. Se înscrie la concursul de bursă instituit de Titu Maiorescu; reuşeşte şi pleacă pentru doi ani la Paris. În 1874 îşi ia licenţa în matematică, iar în august anul următor în fizică. Doi ani mai târziu îşi ia doctoratul tot la Paris, cu teza “Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare”, ducând mai departe şi corectând cercetările lui Laplace, Loius de Lagrange şi Denis Poisson asupra varietăţii axelor orbitelor planetare.

Haret pune în evidenţă “termenii seculari puri” şi pentru “gradul al treilea”, ceea ce înfăţişa într-o altă lumină stabilitatea sistemului planetar. Eruditul matematician şi astronom Jules Henri Poincaré observa: “În 1878 Spiru Haret a dovedit existenţa termenilor seculari de gradul III şi acest rezultat a provocat o mare uimire” În 1885 teza de doctorat al lui Haret e republicată în Analele Observatorului Astronomic din Paris.

Din nou de Poincaré în 1889. Facultatea de ştiinţe din Paris trimite o adresă Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice felicitând România, ţara care a produs şi posedă asemenea talente. Târziu, în 1976 cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Spiru Haret, un crater de pe harta Lunii, pe coordonatele: latitudine 59 de grade sud şi longitudine 176 grade vest, în partea lunară invizibilă, a primit numele lui Haret. Era primul român care anunţa valoarea, confirmată mai apoi, a şcolii româneşti de matematică. Spiru Haret putea să rămână în Franţa profesor universitar.

A preferat însă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, unde devine profesor încă din 1878 în urma unui strălucit concurs(din 1882 profesor de geometrie analitică la Şcoala de Poduri şi Şosele). Profesează până în 1910, când se pensionează, ba şi după aceea, până la moarte, ţinând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris şi Bucureşti, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea şi înţelegerea fenomenelor sociale.

Dar marile realizări ale lui Haret nu sunt totuşi în ştiinţă. El şi-a părăsit aproape creaţia de specialitate, care ar fi putut fi atât de bogată, după atât de remarcabile începuturi, pentru a se pune “la dispoziţia evoluţiei mediului social căruia aparţinea”. Tot geniul său creator aici se remarcă. Încă din 1879 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii începe să-l solicite. Inspectează şcoli şi face rapoarte, prezidează comisii de examinare, este membru în altele. În 1882 e numit membru în Consiliul Permanent de Instrucţiune. În 1883 P.S. Aurelian îl numeşte inspector al şcolilor.

Îl cunoaşte bine pe D.A. Sturza, mai ales de la Academia Română al cărei membru corespondent ajunge Haret din 1879(D.A. Sturza era membru activ din 1871). Un om cu care se înţelege de la început. Extraordinara pasiune de muncă a unuia ca şi a celuilalt e principalul element de legătură.

În 1885, D.A. Sturza, ajungând ministru la Culte şi Instrucţiune Publică, îl cheamă pe Haret ca secretar general al ministrului(Haret tocmai publicase, cu câteva luni înainte, un Raport asupra stării şcolilor, foarte documentat cu un mare curaj în susţinerea opiniilor). Cu Haret lângă el, Sturza încearcă reorganizarea învăţământului, după ce mai înainte, pe acelaşi teren, eşuaseră P.P. Carp, Titu Maiorescu şi V.A. Urechia.

Nici Sturza nu e mai norocos, dar proiectul lui era foarte bine studiat şi documentat(va fi un izvor pentru reformele lui Take Ionescu şi Petru Poni). De pe urma colaborării de acum, Sturza va rămâne cu un mare respect pentru capacitatea lui Spiru Haret, şi, ulterior, după ce ajunge lider al PNL, va păstra pentru el o caldă preţuire. Gheorghe Adamencu îşi aduce aminte că în vremea marilor economii din 1901-1904, cu ocazia unor sporuri bugetare propuse de Haret, i-a spus: “Pentru Haret trebuie să facem tot ce putem”.

Şi-a tăiat de la ministerul de unde era titular ca să îndeplinească cererea lui Haret. Cu D.A. Sturza în fruntea guvernului, Spiru Haret va fi de trei ori ministru al Instrucţiunii Publice, între 31 martie 1897 – 11 aprilie 1899, 14 februarie 1901 – 22 decembrie 1904 şi 12 martie 1907 – 29 decembrie 1910, perioadă în care a reorganizat întregul învăţământ românesc. Ministru atâta timp, Haret a avut posibilitatea pe care alţi miniştrii ai Instrucţiunii de mai înainte sau după el, n-au avut-o(nici V. Conta, nici T. Maiorescu sau D.A. Sturza, Take Ionescu, P. Poni, C. Mârzescu, S. Mehedinţi, P.P. Negulescu, I. Popovici…) aceea de a-şi pune legile în aplicare, exemplu, rar în România, al unei opere de mare continuitate.

El s-a devotat cu totul şcolii şi a avut marea înţelepciune de a şti să se facă tolerat de morala epocii pentru a-şi trece realizările. A fost în adevăr apostol, dar fără să se facă vreodată caz de apostolatul său, un apostolat ce făcea impresia că se ignoră – cum bine remarca Vasile Băncilă. Mare în simplitatea felului său de a fi , Haret, în situaţia în care a ajuns, graţie însuşirilor sale, a ştiut să-şi găsească colaboratori admirabili şi să fie necontenit înconjurat de încrederea lor. În guvern era stimat şi preţuit de toţi colegii.

Nu refuza niciodată un serviciu(totdeauna când se făceau bugete ştiinţa lui de matematică era o binefacere pentru guvernele liberale). Modest în pretenţiile sale, la guvern sau în afara lui rămânea acelaşi om. Amintirile legate de Haret sunt emoţionante. Prin opera sa, dar şi prin felul său de a fi, Spiru Haret a creat în operă un adevărat curent, haretismul.

Esenţa lui a constat în introducerea factorului cultural şi economic în masa poporului român, adică la sate, servindu-se pentru aceasta în primul rând de învăţători. Metodele folosite de Haret nu sunt extraordinare. Sunt luate din arsenalul vremii. Dar a ştiut să le promoveze cu mare consecvenţă şi înaltă cunoaştere a firii omeneşti. Iată, de pildă, spre deosebire de oamenii politici ai vremii, aproape de toţi, Spiru Haret are o extraordinar de bogată corespondenţă, deopotrivă trimisă şi primită. Pentru că el, ca nimeni altul “a avut idea şi mai mult decât atât, a avut îndemnul inimii – să răspundă fiecărui învăţător(şi nu numai învăţătorilor) care I se adresa direct”.

Şi răspundea cu “domnule învăţător” şi răspundea cu “al dumitale devotat”. E lesne de înţeles ce simţea învăţătorul căruia I se adresa astfel. Îi dădea impresia clară că e un om util societăţii. Aveau acest sentiment şi cei care nu-I scriau, dar ştiau că-I pot scrie, că e cineva din lumea înaltă de acolo de la Bucureşti care se interesează şi de ei, de munca lor.

Scrisorile lui Haret depăşeau nivelul individual asupra celui care îi scria şi “se constituiau într-un fenomen pentru întreaga învăţătorime şi pentru mulţi alţii: preoţi, profesori, cooperatişti”. “După concepţia unora domnilor, – spunea Spiru Haret la 4 decembrie 1903 – în Cameră – ar trebui ca ministrul Instrucţiunii să fie un Dalai Lama de care să nu se poată apropia nimeni şi nimeni dintre dascăli să-I nu poate vedea faţa.

Concepţiunea mea, d-lor, e alta: eu cred că ministrul, oricare ministru, este dator să fie în cea mai aproape atingere cu toţi cei pe care este chemat să-I administreze. Să le dea îndemnuri şi să le dea sfaturi; să le dea învăţăminte, să-I certe atunci când ei greşesc. ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles