Stadiile cancerului de col uterin

Trimis la data: 2003-02-26 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 4918
Autor: Pitik arenescu Dimensiune: 29kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
CLASIFICAREA STADIALA A CANCERULUI COLULUI UTERIN



Clasificarea stadiala a cancerului serveste la atingerea urmatoarelor obiective:



- indicator asupra prognosticului



- elaborarea planului de tratament



- evaluarea rezultatelor tratamentului



- schimburi de informatii între centrele de tratament



- cercetare stiintifica

CLASIFICAREA STADIALA A CANCERULUI COLULUI UTERIN

Clasificarea stadiala a cancerului serveste la atingerea urmatoarelor
obiective:

- indicator asupra prognosticului

- elaborarea planului de tratament

- evaluarea rezultatelor tratamentului

- schimburi de informatii între centrele de tratament

- cercetare stiintifica

A fost introdusa în 1929 de Organizatia Sanatatii a Ligii Natiunilor
Unite ca prima varianta a stadializarii pentru cancerul colului
uterin, fiind în permanenta modificata si îmbunatatita.

Aplicarea oricarui sistem de stadializare trebuie sa tina seama de
doua elemente:

- stadializarea sa se realizeze înaintea începerii tratamentului

- în caz de ezitare între doua stadii, se alege întotdeauna stadiul
cel mai putin avansat, penrtu a nu se mari nejustificat cifra
vindecarii în stadiile avansate. [1]

Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt:

- stadializarea FIGO - elaborata de Federatia Internationala de
Ginecologie si Obstretica, care se limiteaza doar la categoria de T,
facând abstractie de starea ganglionilor limfatici.

- sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluari ale
volumului tumoral

- sistemul de stadializare TNM apartinând UICC (Uniunea Internationala
contra Cancerului)- cel mai complex, tinând cont si de stadiul
ganglionilor lmfatici si a metastazelor la distanta

- sistemul de stadializare propus de "American Joint Committee on
Cancer"- care reprezinta un sistem de clasificare patologica

Sistemul de stadializare FIGO

Sistemul FIGO, considerat cel mai acceptat sistem de stadializare
pentru carcinoamele colului uterin, introdus în 1929, a fost modificat
în 1937 prin adaugarea unor noi reguli de stadializare, cu descrierile
de baza ale stadiilor I-IV, unde examinarea pelvisului si evaluarea
clinica au ramas similare celor utilizate în prezent.

Daca în 1950 invazia la corpul uterin a fost îndepartata din categoria
criteriilor de clasificare a stadiului II si s-a introdus stadiul O ca
o categorie speciala pentru "maladia prenaziva ", în 1962 a fost
definit stadiul IA pentru includerea leziunilor cu invazie stromala
precoce (carcinom preclinic). De atunci definirea stadiului IA a fost
modificata de 3 ori. În 1972 a fost subdivizat în substadiile IA[1]
(invazie stromala precoce) si IA[2] (cancer ocult). Doi ani mai târziu
leziunile oculte au fost mutate în stadiul IB, etichetat ca "IB
ocult". În 1985 stadiului IA[1] a fost redefinit, subîmpartind maladia
microinvaziva în termenii extinderii leziunii în stadiile IA[2] si
IA[1], iar la notarea de IB ocult s-a renuntat. În 1994 aceasta
definitie a fost din nou modificata si pentru prima data în stadiul IB
tumoarea a fost subdivizata în functie de diametrul ei.

În 1971 definirea stadiului IIIB a fost extinsa, incluzânu-se tumorile
care produc hidronefroza, chiar daca nu exista semnele clinice ale
invaziei peretelui pelvic, iar urografia a fost adaugata seriilor de
investigatii folosite pentru definirea stadializarii.

Stadializarea FIGO pentru carcinomul colului uterin din anul 1994 [2]

ST.O: carcinomul in situ: carcinomul intraepitelial: cazurile cu St O
nu trebuiesc incluse în nici o statistica terapeutica pentru
carcinomul invaziv

ST.I: carcinomul este strict delimitat la cervix (Extensia la corp nu
este considerata)

ST. IA: cancerul invaziv identificat numai microscopic. Toate
leziunile grosiere chiar cu invazie superficiala sunt ST. IB. Invazia
se delimiteaza prin invazia stromala masurata cu maximum 5mm în
adâncime si nu mai late de 7mm. (Adâncimea invaziei nu trebuie sa fie
mai mare de 5mm, masurata de la baza epiteliului, spre suprafata
grandulara, unde este originea. Implicarea spatiilor vasculare, fie
venoase sau limfatice nu trebuie sa modifice stadializarea)

ST. IA[1] - invazia masurata în stroma sa nu fie mai mare de 3mm în
adâncime si nu mai lata de 7mm

ST. IA[2] - invazia masurata în stroma mai mare de 3mm, dar nu mai
mare de 5mm în adâncime si nu mai lata de 7mm

ST. IB: leziune clinica evidenta a cervixului sau leziune preclinica
mai mare de IA

ST. IB[1] - leziune clinica nu mai mare de 4 cm în diamertru

ST. IB[2] - leziune clinca mai mare de 4 cm în diametru

ST. II - carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins
înspre peretele pelvin; carcinomul cuprinde vaginul, dar nu mai
departe de treimea inferioara

ST. IIA - fara invazia evidenta a parametrelor

ST. IIB - invazia evidenta a parametrelor;

ST.III - carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. La examinarea
rectala nu exista spatiu între tumora si peretele pelvin; tumora
cuprinde treimea inferioara a vaginului; toate cazurile cu
hidronefroza sau rinichi nonfunctionali trebuie incluse, cu exceptia
celor datorate altor cause.

ST. IIIA - fara extensie spre peretele pelvin.

ST. IIIB- extensie spre peretele pelvin sau hidronefroza sau rinichi
nonfunctionali

ST. IV - carcinomul extins dincolo de peretele pelvin sau cu invazia
clinica a mucoasei vezicii urinare sau a rectului

ST. IVA - migrarea spre organele adiacente

ST. IVB - migrarea spre organele aflate la distanta

Preznta numeroaselor modificari în definirea stadiilor, desi a
îmbunatatit definirea diferitelor stadii, a facut dificila
posibilitatea de a compara evolutia si tratamentul pacientelor
stadializate si tratate în perioade diferite.

Stadializarea FIGO se bazeaza pe examinarea clinica atenta (examinarea
sub anestezie este de dorit, dar nu este obligatorie). Regulile pentru
stadializarea clinica statuteaza ca necesare: inspectia, palparea,
colposcopia, curetaj bioptic endocervical, histeroscopia, cistoscopia,
proctoscopia, urografia intravenoasa si examinarea radiologica a
plamânului si scheletului. Invazia rectului si a vezicii urinare
trebuie confirmata prin biopsie. Edemul bulos sau celulele maligne în
citologia lichidului de spalare al vezicii urinare nu sunt suficiente
pentru a diagnostica invazia vezicii. Examenele paraclinice ca
limfangiografia, laparoscopia, CT si MRI sunt importante pentru planul
de tratament, dar datorita faptului ca acestea nu sunt întotdeauna
posibil de efectuat si ca rezultatele lor sunt variabile, acestea nu
sunt de baza pentru stadializarea clinica FIGO.

FIGO statuteaza ca stadializarea trebuie efectuata înaintea oricarui
tratament si ca odata efectuata stadializarea aceasta nu mai poate fi
schimbata. Atunci când exista dubii asupra stadiului, acesta trebuie
atribuit stadiului celui mai putin avansat (mai mic). Stadializarea
FIGO statueaza ca fixarea parametrelor prin îndurarea redusa la
peretele pelvin, dar nu nodulara, trebuie atribuita ST. IIB si un caz
poate fi clasificat ca ST. III, numai daca parametrul este nodular sau
crestrerea tumorii prin ea însasi se extinde la peretele pelvin.

Sistemul de stadializare MD Anderson

A fost conceput în jurul anilor 1950 incluzând evaluari ale volumului
tumoral. În acest sistem, leziunile endocervicale voluminoase "bulky"
cu diametrul mai mare sau egal cu 6 cm, sunt incluse în stadiul
special IIB ("IIB barrel"), chiar si în situatia în care leziunea e
limitata la col si vaginul superior. Acest sistem reflecta importanta
volumului tumoral prin diferentierea leziuniilor stadiului IIB care
invadeaza parametrul median sau lateral si prin separarea leziunii
IIIB în leziuni ce invadeaza unul sau ambii pereti pelvini. Doar
aproximativ 5% din leziunile ST. III MD Anderson pot intra în
categoria IIIA FIGO. Desi marimea tumorii este corelata cu rata de
supravietuire într-un studiu recent efectuat la Universitatea MD
Anderson din Texas, legat de stadiile FIGO I, IIA, si IIB pentru
leziunile endocervicale (toate considerate ST.IIB MD Anderson) nu a
fost gasita nici o corelatie între ST. FIGO si supravietuire. [3]

În ceea ce priveste supravietuirea pacientelor cu ST. IIIA si IIIB
FIGO nu sunt supravietuiri semnificative.

Sistemul de stadializare propus de "American Joint Committee on
Cancer"

Este un sistem de stadializare patologica, care se refera la
stadializarea pacientelor tratate chirurgical, si nu poate fi utilizat
pentru stadializarea unor paciente tratate prin alta metoda, ex
radioterapie. Acest sistem exclude posibilitatea de comparare a
rezultatelor altor studii unde s-a folosit stadializarea FIGO.

Începând din 1970 s-au efectuat studii clinice care au încercat sa
coreleze prin disectia transperitoneala a ganglionilor afectati
efectele radioterapiei si complicatiile acesteia asupra vezicii
urinare atunci când se iradiaza pe câmpuri întinse. [4, 5] Recent a
fost recomandata disectia ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles