Starea actuala a mediului in Romania

Trimis la data: 2007-07-09 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 13 Nota: / 10 Downloads: 4428
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 34kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În România, problemele de protecţie a mediului se pun cu acuitate, în special ca urmare a poluărilor locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere şi de minerit, în industriile de prelucrare a minereurilor şi petrolului, termoenergetică, industria chimică, de prelucrare a lemnului şi celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnică şi a construcţiilor de maşini, industria cimentului, transporturi, gospodăria comunală şi agricultură.

Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin laboratoarele Reţelei Naţionale de Supraveghere a Calităţii aerului, relevă faptul ca nivelul de poluare a atmosferei se menţine ridicat în mai multe zone de pe teritoriul ţării, depăşindu-se concentraţia maximă admisibilă pentru multe dintre noxele evacuate în mediu. Cele mai semnificative depăşiri sunt înregistrate la pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile, dar şi la multe noxe periculoase cum sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele, fenolii, acidul clorhidric şi altele.

Cele mai mari valori ale pulberilor în suspensie s-au înregistrat la Arad, Rm. Vâlcea, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Ploieşti şi Zalău. Au fost situaţii, ca cele înregistrate la Baia Mare, cînd frecvenţa de depăşire a limitei maxime admisibile a fost de aproape 40%. Pulberile sedimentabile au depăşit concentraţia maxim admisibilă în multe localităţi din ţară cum sunt: Galaţi, Brăila, Zlatna, Hunedoara, Braşov, Ploieşti, Rovinari, Fieni, Comarnic, Bârseşti. Unele dintre cele mai înalte valori au fost observate la Hunedoara unde s-a determinat o concentraţie de circa 670 g/mp./lună. Concentraţii crescute ale pulberilor de plumb şi cadmiu au fost înregistrate la Baia Mare şi Copşa Mică, unde frecvenţele de depăşire a limitelor maxime admisibile au peste 85% la Baia Mare respectiv peste 69% la Copşa Mică.

Calitatea apelor

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor, care cuprinde 5 subsisteme, dintre care primele 4 se referă la sursele naturale de apă (apele curgătoare de suprafaţă, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane şi ape marine litorale), iar ultimul, la sursele de poluare a apelor şi la apele uzate.
Din lungimea totală a principalelor râuri investigate în ultimii ani, 12.862 km (circa 57,5%) s-au încadrat în categoria I-a de calitate; 6.104 km (circa 30%) în categoria a II-a; 1.252 km (circa 6%) în categoria a III-a şi 1.879 km (circa 8,6%) în categoria apelor degradate.
Situaţiile cele mai defavorabile s-au înregistrat în bazinele hidrografice: Ialomiţa – cu circa 45% ape degradate, Prut – cu circa 21% ape degradate. Starea calităţii apelor fluviului Dunărea a evidenţiat că, din cei 1.371 kilometri investigaţi, 830 km ( circa 60,5% ) s-au încadrat în categoria I de calitate şi 541 km ( circa 39,5% ) în categoria II.

În ceea ce priveşte calitatea apei de pe litoral, din lungimea investigată de circa 245 km litoral, 86 km (circa 35%) s-a încadrat în categoria I-a de calitate şi 159 km (circa 65%) în categoria a II-a de calitate.
În funcţie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecărui bazin hidrografic, se constată următoarele categorii de poluare mai importante:
• poluarea cu produse petroliere şi compuşi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafaţă de cca 70 kmp, datorită rafinăriilor;
• poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor în agricultură (compuşi cu azot, compuşi cu fosfor, pesticide etc.);
• poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, în care sunt cuprinşi o gamă variată de poluanţi, a zonelor din jurul marilor platforme industriale;
• poluarea cu produse menajere şi produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe organice, compuşi azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari oraşe (Piteşti, Oradea, Bucureşti, Cluj, Suceava etc.) şi din zona marilor complexe zootehnice.

Valorificarea resurselor de apă

Apa reprezintă un factor determinant al dezvoltării economice, având utilizări din ce în ce mai diverse: materie primă, agent termic, mediu de reacţie agent de spălare. Deşi 70% din suprafaţa globului este acoperită de ape, numai 3% din imensa cantitate de apă reprezintă apa dulce, din păcate 2% fiind blocată în calotele polare. Se poate trage concluzia că omenirea se află în criză de apă dulce. Consumul de apă pe cap de locuitor este un indicator al nivelului de dezvoltare a unei ţări. Astfel România consumă 1750 m3/locuitor – an, faţă de media europeană de 4800 m3/locuitor – an. Există ţări pe glob unde consumul de apă pe locuitor - an atinge abia 40 m3 ! În virtutea celor arătate se impune o gospodărirea raţională a resurselor.
Alimentarea cu apă. Consumatorii de apă sunt foarte variaţi: centre populate, unităţi de producţie, sisteme hidrotehnice şi de irigaţii, piscicultură, amenajări de agrement etc.

Fluxul apei într-un sistem de consum prezintă următoarele faze: captare, tratare, transport, utilizare, evacuarea apelor uzate. Alimentarea cu apă se poate realiza în trei feluri: în circuit deschis (evacuarea apei uzate la canalizare), în circuit închis (apa folosită
este reintrodusă în circuit după recondiţionare) şi în circuit mixt (cel mai rentabil).
Calitatea apei. În funcţie de utilizări apa (potabilă sau industrială) trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate. STAS 4706, clasifică apele de suprafaţă după cum urmează:
• apă pentru consumul populaţiei;
• apă pentru amenajări piscicole şi procese tehnologice;
• apă pentru irigaţii şi alimentări industriale.

Cea mai importantă caracteristică a apei o constituie “duritatea”, care reprezintă cantitatea totală se săruri de Ca şi Mg dizolvate în apă. Duritatea poate fi:
• temporară, dată de carbonaţii de Ca şi Mg;
• permanentă, dată de sărurile de Ca şi Mg ale acizilor tari (CaCl2, MgSO4 etc.)

Duritatea totală (suma celor două durităţi) se exprimă în grade de duritate, 10d este echivalentul unui conţinut de 10 mg CaO / l apă. În funcţie de duritate, apele se clasifică în patru categorii: puţin dure (5…100d), medii (10…200d), dure (20…300d) şi
Obţinerea apei potabile. Apa potabilă trebuie să corespundă condiţiilor de calitate de la categoria I – a, STAS 4706 : să fie lipsită de agenţi patogeni, să nu aibă gust, să fie inodoră şi incoloră. Tehnologia de obţinere a apei potabile cuprinde următoarele faze: decantarea (prin liniştire), filtrarea (în filtre de nisip şi pietriş), degazarea (cu aer sau abur supraîncălzit), coagularea (prin tratarea cu Al2(SO4)3), filtrare (pentru îndepărtarea suspensiilor coloidale), sterilizarea (cu radiaţii UV, raze X, ultrasunete sau tratare.

Obţinerea apelor industriale. Datorită durităţii, apa nu poate şi folosită în multe ramuri industriale aşa cum se obţine prin captare. În industria energetică, chimică, farmaceutică este necesară reducerea sau chiar anularea durităţii apei, care se face prin două procedee: dedurizare şi deionizare (demineralizare).
Dedurizarea, se realizează frecvent prin procedeul var – sodă – tratarea succesivă a apei cu Ca(OH)2 şi Na2CO3, substanţe care duc la precipitarea sărurilor dizolvate de Ca şi Mg; se obţine scăderea durităţii.
Deionizarea, se aplică în situaţiile când se cere un grad înalt de puritate a apei, folosind cationiţi (RSO3H) unde R este un radical macromolecular) şi anioniţi (ROH sau RNH2)

Desalinizarea apei marine. Ţările cu resurse sărace de apă dulce (deşertice) îşi completează deficitul de apă prin desalinizarea apei de mare (operaţie foarte costisitoare) care se face în două feluri:
• pentru ape cu salinitate mare (35 mg/l) – prin schimbarea stării de agregare (distilare rapidă în trepte);
• pentru ape cu salinitate redusă (> 15 mg / l) – prin osmoză inversă (trecerea prin membrane celulozice sau poliamidice).
Epurarea apelor uzate. Folosirea apei în scopuri casnice sau industriale duce la “uzarea” acesteia – încărcarea cu substanţe nocive. Deversarea unei astfel de ape în fluvii ar avea consecinţe catastrofale asupra sănătăţii planetei, capacitatea naturală Bazele tehnologiei – note de curs de autoepurare fiind ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles