State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana

Trimis la data: 2010-02-26 Materia: Administratie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 331
Autor: Madalina Enache Dimensiune: 506kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana
Unicameralismul inseamna a avea o singura camera legislativa. Cei care sustin acest sistem spun ca functia de revizuire si de control a legislatiei de catre cea de-a doua camera poate fi realizata si de comisiile parlamentare. In cele mai multe asemenea cazuri, statele au avut doua camere insa au renuntat la una. Aceasta fie pentru ca legiferarea a fost obstructionata de camera superioara, ca in cazul Landsting-ului danez care a fost desfiintat in 1953, fie pentru ca una dintre "jumatatile" parlamentului s-au dovedit ineficiente, cum s-a intamplat in 1951 in Noua Zeelanda, cand a fost desfiintat Consiliul Legislativ. O alta problema care poate aparea este cea a comisiilor de mediere care sunt infiintate cand cele doua camere nu ajung la un punct comun. Un exemplu in acest sens este statul american Nebraska, care a renuntat la bicameralism pe motiv ca aceste comisii au prea multa putere.

Referat despre State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana
Numarul parlamentelor unicamerale este aproximativ acelasi cu cel al celor bicamerale, insa cele mai multe tari cu o singura camera sunt pe continentul african. Foarte multe exemple sunt insa si in Europa, unde Romania apare ca o insula a bicameralismului intre tari cu sistem unicameral. In cadrul Uniunii Europene, 14 din cele 25 de state au parlamente unicamerale, ca de pilda: Cipru, Luxemburg, Finlanda, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Suedia s.a.

Argumentele unicameralismului
Un prim argument ţine de filosofia politică şi susţine faptul că suveranitatea este indivizibilă, deci nu este posibilă, în principiu, divizarea reprezentării naţionale, expresie a acestei suveranităţi. Se justifică preponderenţa organului legislativ unicameral asupra Executivului. Un al doilea, mult mai frecvent invocat şi mai pragmatic, se referă la funcţionarea instituţiilor.

Astfel, dacă cele două Camere sunt alese în acelaşi moment, pentru aceeaşi durată şi de aceeaşi manieră, ceea ce comportă acelaşi tip de sufragiu, acelaşi mod de scrutin şi acelaşi corp electoral, ele exprimă acelaşi interes, au aceeaşi compoziţie şi, în consecinţă, divizarea Parlamentului în două Camere este inutilă. Dacă a doua Cameră nu este o copie mai mult sau mai putin fidelă a celei dintâi, bicameralismul poate deveni o piedică în calea legiferării, producând un blocaj instituţional.

Dacă majorităţile celor două Camere diferă, există riscul ca legea să fie blocată, în cazul bicameralismului egalitar, sau întârziată, în cazul celui inegalitar, consecintă gravă pentru stat, care se vede în imposibilitatea de a îndeplini funcţia sa esenţială – realizarea dreptului. De asemenea, se afirmă că existenţa celei de-a doua Camere diminuează forţa Legislativului în Executiv. Pentru ilustrarea sistemului s-a ales modelul danez, grec si finlandez deoarece sunt reprezentative pentru sistem şi fiecare are particularităţi semnificative care demonstrează diversitatea şi complexitatea sistemelor de guvernare în cadrul U.E.

Modelul Danez
Până în 1953 când a fost revizuită Constituţia, Parlamentul Danez a avut două camere: Landsting-ul (camera superioară) şi Folketingul (Adunarea Poporului). După acest moment Landstingul a fost suprimat. Folketing-ul este compus din 179 deputaţi aleşi prin vot universal direct, doi din aceştia fiind aleşi pentru insulele Feroe şi 2 pentru Groenlanda. Durata legislaturii este de 4 ani, putând fi scurtată ca urmare a pierderii de către Guvern a majorităţii în parlament ori din alte motive.

Procedura constă în dizolvarea Adunării Poporului pronunţată de rege la cererea primului ministru. Este un mijloc comod de rezolvare a unor crize ministeriale sau a unui blocaj parlamentar determinat de destrămarea coaliţiei majoritare. Singurele limitări ale competenţelor Parlamentului vizează respectarea Constituţiei care este asigurată printr-un control al constituţionalităţii legilor, care poate fi exercitat de orice tribunal. Conform Constituţiei procedura legislativă presupune 3 examinări succesive a proiectelor şi propunerilor legislative de către parlament, la intervale de câteva zile.

Dreptul de a formula şi dispune amendamente aparţine atât parlamentarilor cât şi Guvernului. Proiectele de lege neadaptate pe parcursul unei sesiuni, devin caduce, guvernul neavând la dispoziţie nici un alt mijloc de a forţa adoptarea, decât ameninţarea cu demisia sau dizolvarea Parlamentului.

Promulgarea legii nu se face automat, regele având posibilitatea de a o refuza. Procedura legislativă necesită şi un referendum, dacă este impus de Constituţie sau dacă 1/3 din numărul parlamentarilor o cer, în termen de 3 zile de la adoptarea legii.

Structura administratiei Folketing-ului (schema)
Modelul grec

Cu excepţia regimurilor instituite prin constituţiile efemere din 1832, 1884, 1927, Grecia a avut întotdeauna parlament unicameral(Vouli Ton Ellinon). Conform Constituţiei din 1975 numărul membrilor Camerii Deputaţilor este între 200 şi 300, Codul Electoral fixându-l la 300, aleşi prin sufragiu universal direc, pentru o perioadă de 4 ani.
Parlamentul poate fi dizolvat de Preşedintele republicii, dizolvarea fiind obligatorie când Parlamentulnu reuşeşte să aleagă noul Preşedinte al Republicii şi facultativă, când două guverne succesive au demisionat; Parlamentul a refuzat investitura a două guverne succesive; compoziţia Camerei nu permite o guvernare stabilă şi pentru referendum naţional în probleme de interes naţional a căror soluţie guvernamentală nu a fost aprobate de parlament.

Controlul constituţionalităţii legilor este exercitat de tribunale iar competenţele Parlamentului sunt limitate de garanţiile constituţionale ale drepturilor fundamentale şi alte câteva dispoziţii scrise în Constituţie. Reglementarea structurilor interne şi a funcţionării serviciilor statului, este rezervată puterii executive şi se face prin decrete organice emise de Preşedintele Republicii.

O propunere legislativă sau un proiect legislativ guvernamental trebuie să treacă printr-o singură examinare în Parlament, dacă deputaţii nu decid altfel. Pentru adoptare este nevoie de majoritatea voturilor celor prezenţi. Preşedintele are dreptul să ceară reexaminarea legii înainte de promulgare iar Parlamentul poate delega preşedintelui puterea de a legifera prin ordonanţe, într-un cadru stabilit printr-o lege de abilitare.

Măsurile de ordin legislativ stabilite de Preşedinte, în caz de urgenţă, trebuie supuse ratificării Parlamentului în termen de 40 de zile.

Structura administratiei Parlamentului Greciei (schema)

Modelul finlandez
Eduskunta este parlamentul naţional finlandez unicameral, compus din 200 de membri aleşi prin vot secret de către populaţia cu drept de vot în vârstă de peste 18 ani (dreptul de a vota este dobândit de orice cetăţean finlandez care a împlinit vârsta de 18 ani până la data alegerilor, cu excepţia celor decăzuţi din acest drept de către o instanţă judecătorească). Insulele Åland beneficiază de un reprezentant în cadrul Eduskunta. Alegerile se desfăşoară o dată la patru ani, după sistemul de reprezentare proporţională. 199 dintre reprezentantii Parlamentului sunt alesi printr-un sistem de reprezentare proportionala cu scrutin de lista si vot preferential obligatoriu, scrutinul fiind organizat la nivelul celor 15 circumscriptii electorale care corespund unitatilor administrative ale tarii. In una din circumscriptii (insulele Aland) se alege un singur deputat, anume candidatul care are cel mai mare numar de voturi.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles