Statul dac

Statul dac - Ei erau organizati in triburi sau uniuni tribale conduse un rege (sef militar) care avea drept resedinta o cetate intarita numita “dava”. In societatea geto-daca au existat doua categorii sociale: “comati” erau principalii producatori de bunuri (agricultori, mestesugari, comercianti) si “tarabostes” ce reprezenta aristocratia tribala formata din conducatorii de triburi si preoti.

Statul dac - Sclavii erau in numar mic si erau folositi pentru munci casnice. Pe plan religios, geto-dacii erau politeisti, religia lor fiind dominata de Zamolxis. Ei au contacte indelungate cu coloniile grecesti de la Marea Neagra (Histria, Tomis si Callatis). Purtatori ai unei cilvilizatii superioare, grecii influenteaza civilizatia geto-daca prin preluarea de catre geti a rotii olarului,a unor tehnici metalurgice superioare si a monezii.

In secolele 1 i.Hr. si 1 d.Hr., societatea geto-dacica a cunoscut o perioada de apogeu. Infloritoarea civilizatie a fierului -temei al unei economii prospere-, structurarea tot mai clara a societatii,dezvoltarea asemanatoare a triburilor s-au reflectat in plan politic prin aparitia statului dac. Statul dac a fost creat in anul 82 i.Hr. de catre Burebista, ajutat de Deceneu. Mijloacele folosite de Burebista au fost diplomatice (unirea unor triburi) si militare (au loc confruntari cu celtii, bastarnii si cetatile grecesti).

Burebista duce o politica externa de anvergura, cucerind si integrand teritorii intinse. Astfel, el realizeaza un regat intins ce avea ca limite: in nord Carpatii Padurosi, in est Bugul, in sud Muntii Balcani si in vest confluenta Moravei cu Dunarea. Pe plan intern, el duce o politica autoritara, impunand noi norme morale si juridice. Statul dac in timpul lui Burebista este o monarhie militara.

Centrul politic, administrativ si religios al acestui stat este in muntii Orastiei unde construieste un sistem de fortificatii format din cetatile Blidaru, Capalna, Piatra Rosie, Costesti care aveau rolul de a apara capitala - Sarmisegetuza. Extinzandu-si dominatia pana la linia Dunarii, Imperiul roman devine o amenintare pentru statul dac. Burebista se implica in razboiul civil din Imperiul roman dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe cel din urma. Pompei pierde acest razboi, iar Caesar pregateste o campanie impotriva dacilor. In anul 44 i.Hr. Burebista este asasinat si statul se destrama.

Dupa moartea lui Burebista, se pastreaza continuitatea statala doar in Muntii Orastiei. Puterea este preluata de marele preot Deceneu. La conducerea statului din zona muntilor Orastiei s-au aflat: Comosicus, Coryllos si Duras. Treptat, caracterul statului devine teocratic. Profitand de faramitarea statala a dacilor, romanii integreaza in Imperiul roman Pannonia (cursul mijlociu al Dunarii) si in 46 includ Dobrogea in Moesia. Datorita numeroaselor incursiuni ale dacilor in Moesia, devin un pericol pentru romani.