Statutul international al Romaniei intre 1939 si 1945

Trimis la data: 2011-12-26 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 3313
Autor: Cristina Ionut Dimensiune: 28kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Într-un conflict de proporţii planetare, precum cel din anii 1939-1945, fiecare dintre statele implicate în ostilităţi a cunoscut, desigur, situaţii specifice, cu evoluţii sau involuţii mai mult sau mai puţin de înţeles, astfel că, faţă de războiul general, fiecare dintre beligeranţi (şi nu numai ei, ci chiar şi nebeligeranţii ) a prezentat un caz, o particularitate.

Propunându-mi să abordez tema anunţată în titlu, doresc să prezint în linii mari evoluţia statutului internaţional al României în epoca celui de-al doilea război mondial în comparaţie cu cea a altor state. Într-un conflict de pro-porţii planetare, precum cel din anii 1939-1945, fiecare dintre statele implicate în ostilităţi a cunoscut, desigur, situaţii specifice, cu evoluţii sau involuţii mai mult sau mai puţin de înţeles, astfel că, faţă de războiul general, fiecare dintre beligeranţi (şi nu numai ei, ci chiar şi nebeligeranţii ) a prezentat un caz, o particularitate.

Este exact ceea ce mi-am propus să surprind: cazul României, fără a pierde nici un mo-ment din vedere că, simultan, se pot lua în consideraţie diverse trăsături comune pentru a judeca situaţia altor state aflate într-o zonă geografică ori ţinând, în anii războiului, de o anumită alianţă politico-militară. Cu titlu de exemplu, voi menţiona că un specialist bulgar a investigat, fără a aprofunda însă problema respectivă, pre-ocupat fiind evident de ţările sud-estului European în perioada ultimei conflagraţii mondiale, stabilind că Bulgaria, Ungaria şi România s-au aflat între statele satelite ale Axei, spre deosebire de Albania, Grecia şi Iugoslavia, ocupate de către nemţi.

În ceea ce priveşte România se pot identifica următoarele faze ale evoluţi-ei ţării noastre în cursul războiului:
septembrie 1939 – mai 1940: neutralitatea de facto şi de jure;
mai 1940 – august 1940: nonbeligeranţă de facto şi de jure;
septembrie 1940 – iunie 1941: nonbeligeranţă de jure, cu încadrarea de facto

în tabăra Axei Berlin – Roma – Tokyo;
22 iunie 1941 – 23 august 1944: beligeranţă de partea statelor Axei fasciste;23 august 1944 – mai 1945: cobeligeranţă de facto (nerecunoscută de jure de către Aliaţi) de partea Naţiunilor Unite în războiul împotriva ultimilor membri ai Axei pe continentul European.

În extrem de bogata literatură ştiinţifică consacrată României în epoca celui de-al doilea război mondial, problema statutului internaţional al ei nu a fost aborda-tă în mod special, ci doar tangenţial. Aşa se explică şi faptul că, în diverse lucrări, se întâlnesc referiri eronate, contradictorii pe marginea aspectului în discuţie. Cel

mai adesea cititorul se confruntă cu următoarea situaţie: se vorbeşte de suportarea
de către România a unui regim de stat ocupat (uneori, mai nuanţat, se indică un re- gim de stat cvasi-ocupat), în vreme ce pentru perioada ulterioară lui August 1944 existenţa unui asemenea regim este, dacă nu ignorată, chiar tăgăduită. Astfel Mihai Fătu, după ce în peste trei sute de pagini s-a străduit să demonstreze caracterul

sută la sută fascist al regimului antonescian, stăruie asupra “ocupaţiei naziste” în România până la 23 august 1944, pentru a se exprima la un moment dat: “Regimul politic instituit de Antonescu a fost o mostră de crimă de înaltă trădare faţă de poporul român pe care istoria nu o poate califica altfel”. (M. Fătu; 1984; 90)

Problema pusă spre dezbatere prezintă mai multe aspecte, după cum urmează:
I ). Cel dintâi aspect priveşte statutul internaţional al României între 1940 şi 1944. A fost, în această perioadă,România un stat aliat al Axei ori, pur şi simplu, o ţară ocupată sau cvasi-ocupată de către principala putere fascistă – Germania? După cum am menţionat, potrivit unor specialişti, lucrurile ar fi stat, într-adevăr ast-fel. O asemenea opinie a avut o largă circulaţie îndeosebi în anii războiului şi la începutul perioadei postbelice.

Să nu neglijăm, în acest context, că propaganda aliată a excelat în a prezenta între 1940 şi 1944 România, Finlanda, Ungaria, Bulgaria şi chiar Italia ca state ocupate de către al treilea Reich şi aceasta din motive lesne de înţeles în timpul campaniei militare contra Wehrmachtului. Mai mult, politica oficia-lă a liderilor Naţiunilor Unite s-a condus după un asemenea principiu, ca de exem-plu, S.U.A. în octombrie 1940, când au dispus blocarea tuturor bunurilor româneşti de peste Ocean, după sosirea Misiunii militare germane la noi, pe motivul că ţara noastră ar fi devenit o ţară ocupată.

Cunoscând azi documentele fundamentale ale epocii şi apreciind cu luciditate situaţia, se poate afirma categoric că intrarea Misi-unii germane nu a echivalat cu ocuparea României, precum în cazul Poloniei în 1939, al Iugoslaviei în 1941 ori al Ungariei în 1944. De altfel, însăşi directiva sem-nată de Hitler la 10 octombrie 1940 insista ca nu cumva acţiunea Wehrmachtului să dea şi cea mai mică aparenţă de ocupaţie militară a României.

Într-adevăr, Misiunea militară germană a fost invitată (nu de Antonescu, ci, iniţial, de regele Carol al II-lea), iar, când în noiembrie 1940 România a aderat la Pactul Tripartit, a făcut-o ca ţară cu drepturi suverane, parte contractantă.
Revenind la propaganda aliată din vremea războiului, la 14 august 1941, Roosevelt şi Churchill, semnând Charta Atlanticului, la care au aderat apoi toate celelalte Naţiuni Unite, inclusiv U.R.S.S. la 24 septembrie 1941, îşi propuneau, la punctual al treilea, cu gândul desigur la ţările aflate în situaţia României, să redea “drepturile suverane şi liberul exerciţiu de guvernare al celor care au fost privaţi de ele prin forţă”.

(A. Vianu; 1976; 111) Spre sfârşitul ostilităţilor în Europa, aseme-nea formule au fost abandonate de Aliaţi, care şi-au dat seama că, propunându-şi să pedepsească într-un fel sau altul statele colaboratoare ale Axei, trebuiau să scoa-tă România, Ungaria, Bulgaria şi Finlanda dintre ţările ocupate, în această situaţie nemaifuncţionând criteriul de culpabilitate proprie pentru care acestea puteau fi che-mate la răspundere.
Statutul juridic internaţional al României în raporturile cu membrii Axei, cu Germania în mod special, nu a fost precizat printr-un document anume; ca şi în ca-zurile altor state,

practica şi-a spus cuvântul, iar realitatea istorică ne obligă să con- semnăm că – dintre toate ţările aflate în situaţie analoagă (Ungaria, Finlanda şi Bul-garia) – România, alături de Finlanda, s-a bucurat de la început şi până la sfârşit de un regim ce o excludea automat din categoria statelor ocupate de Reichul nazist. Numai în atare situaţie au fost posibile, în august – septembrie 1944, desprinderile celor două ţări – pe căi diferite, dar cu acelaşi sens şi effect – de Axa fascistă.
Pentru definirea statutului internaţional al României între 1940 şi 1944 nu pot fi neglijate:

A). Raporturile personale stabilite între Hitler şi Antonescu. Direcţia de prin-cipiu a României spre Axă a depins hotărâtor de voinţa “conducătorului” statului român dintre 1940 şi 1944 care, neurmărind ori neinteresându-se de o precizare globală a relaţiilor bilaterale, făcea ca trăinicia sistemului să depindă personal de el. În una din primele şedinţe ale guvernului său, generalul I.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles