Stefan Gheorghidiu - caracterizare

Trimis la data: 2002-06-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 38653
Autor: Patricia Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat, în primul rând, numai de probleme de conştiinţă. Este un intelectual fin, care şi-a făcut din speculaţiile filozofice mediul fundamental în care se mişcă cu dexteritate. Faptul acesta îi dă o putere spirituală superioară, pe care o doreşte unică şi netulburată. Este, propriu-zis, o izolare de viaţa trepidantă a complicaţiilor sociale, o evadare într-o lume în care domină numai spiritul filozofic, cu puterea lui de a gândi o altă orânduială.
Raporteaza o eroare

0x08 graphic

*CARACTERIZARE*

Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat, în primul
rând, numai de probleme de constiinta. Este un intelectual fin, care
si-a facut din speculatiile filozofice mediul fundamental în care se
misca cu dexteritate. Faptul acesta îi da o putere spirituala
superioara, pe care o doreste unica si netulburata. Este, propriu-zis,
o izolare de viata trepidanta a complicatiilor sociale, o evadare
într-o lume în care domina numai spiritul filozofic, cu puterea lui de
a gândi o alta orânduiala. În aceasta lume vrea s-o ridice si pe sotia
sa pentru a trai o dragoste eliberata de contigentele comune ale
vietii sociale, o dragoste care sa fie numai a lor, numai a lui.
Pasiunea lui St. Gheorghidiu izvoraste dintr-o metafizica a iubirii
pure si absolute care spiritualizeaza actul erotic si acesta este si
izvorul geloziei sale, care îl fac sa se zbata între certitudini si
îndoieli.

Drama lui Gheorghidiu se consuma pe doua directii: este o drama a
iubirii înselate, nu a geloziei, este drama setei de certitudine.
Eroul spune: " Nu, n-am fost nici o secunda gelos, desi am suferit
atâta din cauza iubirii." - este un fel de a spune, pentru ca excursia
la Odobesti în care analizeaza si se autoanalizeaza presupune o
gelozie dusa la extrem. Este clar ca tot ce vede el este subiectiv si
discutabil. Acest personaj trebuie privit din alt punct de vedere: el
se aseamana cu personajele lui din teatru; Stefan Gheorghidiu a vazut
idei, de aici nelinistea. El este construit ca si Pietro Grala pe
aceasta mistuire interioara; când îl înseala sotia, el marturiseste:
"Nu m-ai înselat, m-am înselat." S-a înselat în momentul în care a
ales-o pe ea, pentru ca nu corespunde idealurilor lui. Este într-un
fel drama geloziei la Gheorghidiu. Este drama lui, provocata de o
hotarâre si de declansarea unui sentiment care nu avea suport moral.
Cea de-a doua directie este dictata de forte si ratiuni exterioare,
circumscrise idealului pe care eroul si l-a asumat, prin integrarea
într-o existenta cotidiana, care înseamna familie si razboi. Acestea
sunt cele doua directii ale dramei lui Stefan Gheorghidiu.

Stefan Gheorghidiu este un inadaptat superior (la Eminescu prima
ipostaza este cea a profetului, care se confunda cu Eliade - vezi
"Epigonii" - , cea de-a doua ipostaza este cea a inadaptatului
superior - "Scrisoarea I" prin imaginea lui Kant - si cea de-a treia
ipostaza este cea a geniului.) Eroul lui Camil - care este un
alter-ego al autorului - creeaza o matrice procustiana alimentata de
propriul lui ideal; el recompune continuu si zadarnic, pâna la
istovire, din aceste fragmente ale realitatii, o lume pe care o vrea
perfecta, o vrea rotunda. Efectul acestui "pat al lui Procust" se
întoarce asupra lui, proiectându-l într-o lume fara iesire. Eroul
penduleaza între real si ideal. Idealul lui este de sorginte
filozofica. O drama a incompatibilitatii dispersata în tendinte si
relatii - cu Ela, cu lumea, cu camarazii de razboi, deci cu
combatantii si necombatantii, care se transforma sau devine un esec.
Drama lui este drama generata de imposibilitatea comunicarii. Ea se
consuma la

-2-

mari adâncimi. Gesturile lui devin reci, se disperseaza, se frâng.
Este imaginea pe care o da sabia pe care o tot apesi si ea nu se
îndoaie, ci se frânge. "Am sarutat-o chiar pe aceasta femeie, care nu
mai era a mea, care era a mortii. Am privit-o cu indiferenta cu care
privesti un tablou." Întreaga viata a eroului se consuma în aceste
plonjari interioare, pâna la clipa definitiva, când i se pare eroului
nostru, ca ceea ce îl va salva este filozofia. "I-am scris ca-i las
absolut tot ce e în casa, de la obiecte de pret la carti, de la
lucruri personale la amintiri." - tot trecutul. Este foarte interesant
cum un om contemplativ ca Stefan Gheorghidiu, poate sa spuna ca
întoarce pagina si încheie un dosar de existenta. (pentru ca, de fapt,
constructia romanului este realizata la nivelul acestor dosare de
existenta). Este un fel de a spune ca poti întoarce pagina si ca poti
merge mai departe, pentru ca filozofia nu este o salvare; cercul ei nu
devine o spirala, sa urce, ci se închide - nu-l poate izbavi
filozofia; ea genereaza alte sisteme, numai ca ele vor alimenta
aceeasi sete de ideal, pentru ca acesta este eroul. Filozofia pentru
Camil, este cântecul de dragoste si de moarte al eroului. Stefan
Gheorghidiu este vesnic întors spre interior. El organizeaza lumea, da
unitate perspectivei, o îngusteza dupa propriile lui idealuri - el
recreeaza lumea, si o supune unui tipar de idealitate si astfel el va
pendula între real si ideal. Pentru Stefan Gheorghidiu lumea înseamna,
în primul rând, dragoste - permanenta regenerare sau autodistrugere
prin ea - dar neaparat pe principiul sentimentelor comunicante. "Când
e cu adevarat vorba de o iubire mare, daca unul dintre amanti încearca
imposibilul, rezultatul e acelasi: celalalt, barbat sau femeie, se
sinucide, dar întâi poate ucide; de alminteri, asa e frumos." -apare
mereu aceasta idee obsesiva ca cel care iubeste are drept de viata si
de moarte asupra celuilalt.

Pe St. Gheorghidiu mostenirea însa nu l-a integrat în societatea
burgheza a timpului sau, ca pe sotia sa; a ramas un neadaptat, un
inadaptat superior pentru ca revolta lui izvoraste din setea de
cunoastere si din credinta ca nu exista salvare fara curajul
adevarului. Este, deci, St.Gheorghidiu un învins? Este un învins în
cadrul societatii burgheze pe care o detesta si deasupra careia se
ridica. Dar el se desparte de sotia sa- si implicit de anturajul
acesteia - lasându-i "tot trecutul". Face acesta cu convingerea ca nu
poate apartine unei asemenea lumi. Moraliceste, eroul nu este un
învins. El a învins sentimentul geloziei, care îl dezumanizeaza; i-a
nimicit dimensiunile, pe care le socotea "enorme"; a pus într-un
raport just framântarile din constiinta cu framântarile obiective ale
vietii sociale, cele din urma cântarind mai greu în balanta
constiintei. Într-un cuvânt si-a învins trecutul si si-a salvat astfel
personalitatea morala.

În aceasta sete de a atinge Absolutul, tot recompunând lumea, Stefan
Gheorghidiu va fi adus în ipostaza de învins. Stefan Gheorghidiu este
un "suflet tare", aparent capabil sa "închida dosarul". Sufletul tare
este o metafora cu valoare de simbol, care sta ca titlu unei piese
("Suflete tari") în care eroul, într-adevar, se vrea un suflet tare,
dar sfârseste prin a se sinucide. Si el crede ca poate distruge orice
bariera pentru a atinge Absolutul în iubire, dar se dovedeste a fi
înfrânt. Este o falsa impresie, pentru ca scriitorul ne demonstreaza
ca trebuie sa fii foarte puternic sa ai curaj în realizarea acestui
act. Setea de certitudine, setea

-3-

de a se apara ca spirit superior, este atât de puternica la
personajele lui Camil, încât pentru a-i convinge pe cei cu care intra
în contact, sunt capabili sa ucida, sau sa se sinucida. Din acest
punct de vedere, eroul din piesa de teatru este un "suflet tare",
pentru ca nu îi este frica de moarte; moartea lui va dovedi un adevar.
De fapt, se sinucide nu din disperare ca nu-l mai iubeste Ioana, ci
pentru a-i demonstra sinceritatea sentimentelor lui - ca nu averea si
titlul ei de noblete sunt acelea care îl atrag, ci Ioana însasi.
Stefan Gheorghidiu, din punct de vedere al constructiei personajului,
face parte dintre personajele din lumea dramatica, din lumea
teatrului. Deci, vede idei ca Gelu Ruscanu din "Jocul ielelor" si este
un "suflet tare".

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.