Stefan cel Mare

Trimis la data: 2002-07-02 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Andrea Lazar Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Înscăunarea lui Stefan cel Mare urmează în istoria Ţării Româneşti MOLDOVA unei etape de un sfert de secol în care amestecul brutal al puterilor învecinate dusese la cedarea celor mai însemnate fortificaţii de frontieră ale Moldovei: Chilia şi Hotinul. Rămas singur cârmuitor al ţării în mai 1455, voivodul Petru Aron şi boierimea cu care guverna au fost puşi în faţa planurilor de dominaţie asupra bazinului pontic ale noului stăpânitor al Constantinopolului şi al Strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, Mehmed al II-lea.

Stefan cel Mare
Soluţia adoptată de Petru Aron şi sfetnicii săi în urma Consiliului de la Vaslui (5 iunie 1456) a fost de a accepta plata unui tribut de 2000 de zloţi ungureşti. „Închinarea” de la Vaslui a pecetluit însă portretul politic al voivodului Petru Aron. Pentru răstimpul domniei sale ”Letopiseţul de la Putna” adăugă consemnării odiosului asasinat de la Reuseni doar ştirea de gravă rezonanţă prin laconismul său: „şi în vremea lui s-a început darea turcească”.

Concomitent, Petru Aron a ales calea recunoaşterii suzeranităţii regelui Cazimir al IV-lea la 1 octombrie 1455 domnul Moldovei angajându-se să presteze cuvenitul „auxilium” împotriva oricăror duşmani. Faţă de Moldova lui Alexandru cel Bun aceea din 1456 – cu un domn vasal Poloniei şi tributar otomanilor, lipsită de fortificaţiile Hotinului şi ale Chiliei – se înfăţişa cu un statut internaţional diminuat.

Era firesc ca domnia ce se pregătea, a lui Ştefan Voivod, să se întemeieze pe un program dinamic, recuperator şi restaurator ale poziţiei principatului românesc dintre Carpaţii Orientali, Nistru şi Mare. Noul domn, prin originea şi formaţia sa, era pregătit să întruchipeze un asemenea program. Născut în a doua jumătate a deceniului patru al secolului al XV-lea, Ştefan Voivod era fiul lui Bogdan al II-lea şi al Mariei – Oltea, descendenta unei familii boiereşti din părţile Bacăului. Tradiţia populară leagă de Borzeşti copilăria viitorului domn, nepot direct, prin tată, al lui Alexandru cel Bun.

Asociat de tatăl său la guvernarea ţării şi menţionat cu titlul de voivod în actele de cancelarie ale domniei acestuia, prinţul Ştefan a fost martor activ al victoriei din Codrii Crasnei (1450) în faţa invaziei polone, dar a avut şi trista experienţă a mişelescului asasinat de la Reuseni. Beneficiar al clauzei de adăpost în Transilvania, cuprinsă în tratatele dintre Iancu de Hunedoara şi Bogdan al II-lea, tânărul voivod avea să crească în atmosfera propice din preajma marelui căpitan şi a lui Vlad Ţepeş, protejatul acestuia. Era un mediu prielnic formării unui domn energic, cunoscător al prerogativelor sale, familiarizat cu arta războiului al cărui desăvârşit exponent se ilustrase „cruciatul de sânge românesc” Iancu de Hunedoara.

Pe 12 aprilie 1457 Ştefan a înfrânt forţele lui Petu Aron la Doljeşti pe Siret, lângă gârla numită HREASCA. În câmp, pe drumul Siretului, într-o adunare a stărilor („s-au adunat ţara”), printr-un act considerat de contemporani „de justitiv” – de unde perpetuarea numelui „Dreptate” dat de atunci locului -, Ştefan a fost înălţat în scaunul domnesc al Moldovei şi uns de mitropolitul Teoctist. Lunga şi glorioasa sa domnie coincide în istoria poporului român cu perioada maximei afirmări a Moldovei ca forţă politică şi militară în estul şi sud-estul Europei. Şi aceasta pentru că Ştefan, chibzuit gospodar, ferm conducător de ţară şi neîntrecut comandant militar, a reuşit ca nimeni altul până la el să promoveze cu succes politica de consolidare a autorităţii centrale – pe plan intern – şi de apărare a neatârnării pe plan extern.

Desfăşurând o politică activă, înţeleaptă şi lărgind considerabil aria negocierilor de alianţă, de la Veneţia, până la îndepărtatul han turcoman UZUN HASSAN, destinat să îndeplinească funcţia unei diversiuni în flancul oriental al Imperiului Otoman, Ştefan cel Mare a izbutit să asigure, între rivalităţile concurente ale regatelor polon şi ungur pentru dominaţia spaţiului românesc şi în faţa uriaşei forţe militare a temutului cuceritor al Constantinopolului, sultanul Mehmed al II-lea, independenţa în fapt a ţării sale, să dea Moldovei cel mai înalt prestigiu internaţional în epoca medievală.

Confruntat îndeosebi cu marea primejdie creată de expansiunea otomană care ameninţa nu numai Moldova, Muntenia şi Transilvania dar şi celelalte state sud-est şi central Europene, preocupat în permanenţă de a asigura liniştea, bunăstarea şi libertatea ţării sale şi a întregului spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic, marele voivod român s-a angajat într-o luptă care implica un uriaş efort militar şi politic, mobilizarea tuturor resurselor româneşti, găsirea unor forme şi metode noi de acţiune pe scară strategică şi tactică, în sfârşit o amplă politică de alianţe pe plan internaţional.

Cum era şi firesc, concepţia sa politico-militară a vizat să realizeze mai întâi unitatea de acţiune a Moldovei cu Transilvania şi Ţara Românească, să închege un puternic front antiotoman românesc, aşa cum îl înfăptuise cu alte mijloace şi într-o altă etapă istorică Iancu de Hunedoara. De asemenea, asigurarea unui larg sistem de alianţe cu statele europene creştine a fost întrevăzută ca o cale de sporire a eficienţei efortului de apărare al poporului român. Din păcate însă, la ceasul decisiv când a trebuit să înfrunte puhoiul otoman ori armatele altor state cotropitoare, cu excepţii insignifiante, românii au trebuit să se bizuie doar pe propriile lor forţe.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles