Stefan cel Mare - portofoliu

Trimis la data: 2005-05-25 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 89 Nota: / 10 Downloads: 7043
Autor: Delia Petrescu Dimensiune: 368kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
După câteva decenii de la asasinarea părintelui lui Ştefan cel Mare, autorul anonim al cronicii interne consemna: �În anul 6959 (1451), luna octombrie, 16, a venit Petru voievod, numit Aron, noaptea, şi a năvălit asupra lui Bogdan voievod la Răoseni, vineri în zori, şi i-a tăiat capul�; aşadar, enunţarea unui fapt istoric particular, prin conţinutul său intrinsec şi coordonatele sale spaţio-temporale fundamentale.

PORTOFOLIU



















CUPRINSUL:
1. O  CUMPĂNĂ A  COPILĂRIEI  LUI ŞTEFAN  CEL  MARE
2. „FOST-AU ACESTU ŞTEFAN VODĂ”
3. A  FOST  ŞTEFAN  CEL  MARE  „ALES” DOMN
ÎN  APRILIE  1457?
DE  LA  COLOMEEA  LA  CODRUL  COSMINULUI
(POZIŢIA  INTERNAŢIONALĂ  A MOLDOVEILA  SFÂRŞITUL  SECOLULUI  AL  XV-LEA)
5. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE MOLDOVEI
ÎN VREMEA LUI ŞTEFAN CEL MARE
6. ÎNTRE CRUCE ŞI SABIE
7. CÂTEVA PRECIZĂRI
ÎN JURUL DIAGNOSTICULUI BOLII
LUI ŞTEFAN CEL MARE
8. ŞTEFAN CEL MARE ŞI VIAŢA RELIGIOASĂ DIN VREMEA SA
















O  CUMPĂNĂ  A  COPILĂRIEI  LUI
ŞTEFAN  CEL  MARE:  REUSENI,  15  OCTOMBRIE  1451
 
 După câteva decenii de la asasinarea părintelui lui Ştefan cel Mare, autorul anonim al cronicii interne consemna: „În anul 6959 (1451), luna octombrie, 16, a venit Petru voievod, numit Aron, noaptea, şi a năvălit asupra lui Bogdan voievod la Răoseni, vineri în zori, şi i-a tăiat capul”; aşadar, enunţarea unui fapt istoric particular, prin conţinutul său intrinsec şi coordonatele sale spaţio-temporale fundamentale. În aceeaşi vreme, cronicarul polon Jan Długosz, consemnând la rându-i asasinatul, furniza câteva detalii cauzalo-circumstanţiale revelatorii: „Un oarecare Petru, pretindea că are drept la domnia Moldovei şi se înţelesese cu Alexandru ca să împărţească toate deopotrivă, alegând prilejul când Bogdan, poftit la ţară, la un unchi de frate al aceluiaşi Petru, era beat, pe o noapte urâtă, sosind numai cu o sută de moldoveni, înşelă străjile lui Bogdan şi, prinzându-l, îi tăie capul”. Peste puţin timp, ctitoria de la Reuseni a lui Ştefan cel Mare, înălţată, după precizarea pisaniei, pe „loc(ul) unde a fost tăiat capul tatălui său”, imortaliza, în întreaga sa amploare, tragicul destin al voievodului, aducând elemente de exactitate suplimentare şi atenţionând asupra caracterului determinant pe care el l-a dobândit în domnia epocală a urmaşului. În sfârşit, reţinând imaginea „un(ui) băieţandru ca de 12 ani alergând pe drumuri(le)” Ţării de Jos, urmărit de oamenii lui Petru Aron şi reuşind să scape numai datorită ingeniozităţii şi puterii sale de stăpânire, impresionante pentru căruţaşii care l-au oblăduit apoi, tradiţia istorică populară indica una din implicaţiile conflictuale imediate ale asasinatului, precum şi rezonanţele sociale nebănuite ale acestuia.
Fără a excela în amănunte, informaţia directă, provocată de reflexul faptului particular în conştiinţa epocii, a oferit deci istoriografiei moderne coordonatele de bază ale acestuia, dezvăluindu-i mobilul nemijlocit, datum-ul desfăşurării şi consecinţa imediată. Poate tocmai de aceea el nici nu a reţinut atenţia istoricilor decât în măsura în care elementele sale componente se cereau a fi explicitate şi încadrate în ansamblul relaţional din care făceau parte, iar cea dintâi reconstituire istorică integrală a sa, în spiritul criticii obiective a izvoarelor, a rămas aproape neschimbată până astăzi. Cu toate acestea, reflectarea ştiinţifică asupra unora din aspectele sale alcătuitoare a înregistrat o permanentă efervescenţă, alimentată fiind, mai ales, de neconcordanţa elementelor cronologice aflate în cauză, de locul descoperirii lespedei funerare pusă pe mormântul lui Bogdan al II-lea sau, în sfârşit, de originea acestuia, ca mobil al adversităţii care a generat asasinatul.
Într-adevăr, plasând evenimentul, conform relatării cronicăreşti, în săptămâna lunii octombrie a anului 1451 care cuprinde data calendaristică 16, se constată o eroare computistică, minimă de altfel, întrucât zilei de vineri îi corespunde data de lună 15. Necesitatea rectificării uneia din cele două informaţii devenea astfel evidentă, dar abia descoperirea pietrei mormântale a defunctului, conservând data de 15 octombrie, a soluţionat dilema în favoarea zilei de săptămână, în funcţie de care analistul curţii domneşti a calculat, ca şi în celelalte situaţii similare, valoarea ei cifrică. În plus, emiterea privilegiului lui Petru Durnea la 17 octombrie 1451 s-a dovedit a fi, în mod cert, posterioară asasinatului, impunându-se o explicaţie conformă cu împrejurările speciale care au grevat-o: dispariţia neaşteptată a emitentului în chiar perioada elaborării actului şi interesul particular al beneficiarului, aflat printre susţinătorii direcţi ai domniei lui Bogdan al II-lea, de a-l obţine.
În mod indirect deci, implicaţiile cronologice confirmă relatarea cronicărească despre natura intervenţiei lui Petru Aron, care, la două zile după înlăturarea lui Bogdan, nu era încă stăpân al tronului Sucevei, precum şi caracterul extrem de restrâns al conspiraţiei organizate în vederea suprimării domnului.



Retragerea vlăstarului domnesc spre Ţara de Jos – invocată de tradiţia populară – se cere, totodată, a fi apreciată ca rezultat al unei contaminări de situaţii, cunoscut fiind faptul că tocmai în partea de sud a Moldovei se născuse şi copilărise Ştefan cel Mare, iar apoi, cu prilejul revenirii sale în ţară, şi-a găsit cei mai mulţi partizani împotriva lui Petru Aron. În zorii însângeraţi ai acelei zile de vineri a anului 1451, salvat, desigur, prin jertfa credincioşilor lui Bogdan al II-lea, fiul acestuia se va fi îndreptat, aşadar, spre cetatea Sucevei, unde putea afla cel mai grabnic şi mai sigur adăpost. Curând după 17 octombrie, însoţit de rudele apropiate, el s-a retras în Transilvania, probabil în zona Ţării Bârsei şi a Braşovului, unde tatăl său avusese prieteni şi relaţii, odată cu vărul său muntean Vlad Ţepeş, refugiat încă din 1449, la curtea Sucevei.
Sugestivă s-a dovedit a fi, în acelaşi timp, şi descoperirea lespedei funerare a lui Bogdan al II-lea la circa 40 km de locul asasinatului, în satul Drăguşeni de pe Moldova, unde fusese adusă din biserica fostului sat învecinat, Secuieni. S-a presupus, de aceea că rămăşiţele pământeşti ale celui decapitat au primit, aşa cum se cuvenea, îngrijirea din urmă, autori ai acesteia fiind consideraţi stăpânii de atunci ai satului: ramura Secuienilor, din vechiul neam al lui Dragoş viteazul. Cum însă în lăcaşul de provenienţă fragmentul de piatră tombală servise ca piatră de altar, iar cealaltă parte a dispărut fără urme – situaţii puţin probabile dacă mormântul domnesc s-ar fi aflat chiar în biserică – aducerea şi înhumarea osemintelor defunctului la Secuieni comportau un coeficient de incertitudine derutant. Ca urmare, avându-se în vedere practica înhumării membrilor dinastiei în lăcaşurile religioase pe care aceasta le fondase, precum şi înmormântarea soţiei lui Bogdan al II-lea la m-rea Probota – aflată la aproximativ 10 km de fosta aşezare a Secuienilor – s-a formulat ipoteza aducerii jumătăţii de lespede funerară chiar de aici. Ignorată sau respinsă cu prea multă uşurinţă, supoziţia comportă totuşi, după părerea noastră, cele mai multe şanse de a corespunde adevărului, întrucât confecţionarea pietrei tombale în vremea lui Ştefan cel Mare atestă, implicit, şi grija specială a fiului faţă de rămăşiţele pământeşti ale tatălui. Indiferent de locul primei lor înhumări, acestea vor fi fost măcar atunci depuse într-un mormânt şi într-un lăcaş de cult corespunzător, ceea ce explică şi lăsarea lor acolo, după ce la Reuseni s-a ridicat edificiul religios care amintea posterităţii funestul deznodământ. Pe de altă parte, surparea vechii biserici a mănăstirii Probota, la începutul secolului al XVI-lea a putut îngădui, desigur, sustragerea şi transferul pietrei în cauză la Secuieni, unde ea va fi oferit tocmai elementul simbolic necesar mesei de altar a noului edificiu liturgic.
Nu mai puţin interesantă în argumente şi soluţii s-a dovedit a fi, pe de altă parte, şi disputa asupra originii lui Bogdan al II-lea – dispută care a afectat într-o măsură considerabilă reconstituirea arborelui genealogic al Bogdanizilor din prima jumătate a secolului al XV-lea. Din păcate, dovezile prezentate în favoarea descendenţei tatălui lui Ştefan cel Mare din fratele lui Alexandru cel Bun, „jupan Bogdan”, denotă un evident caracter speculativ, diminuând, în mod aprioric, valoarea probatorie a surselor contrare. Nu s-a ţinut cont, în primul rând, de coincidenţa renunţării la soluţia domniei asociate cu introducerea oficială, în documentele de cancelarie, a mărturiei celor dintâi copii ai lui Alexandru cel Bun, sau a dispariţiei expresiei „fraţii noştri” din formula sancţiunii cu acordarea calităţii de „voievod” lui Iliaş – coincidenţe ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles