Stejarul lui Stefan cel Mare si Sfant

Trimis la data: 2007-02-27 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Briana k. Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Toate popoarele au cîte un bărbat, în care au întrupat idealul virtuţilor şi însuşirilor, ce ar dori să găsească în domnitorul lor: numele şi faptele acestor bărbaţi îndumnezeiţi ce fac o fală, o proprietate naţională şi, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură, creşte şi se sporeşte mai mult şi ce este mare, frumos, vitejesc se datoreşte geniului şi braţului lor. Un asemenea bărbat a avut şi Moldova: Ştefan cel Mare.
Raporteaza o eroare

Numele său nu mai puţin răsună astăzi, decît în frumoasele timpuri, cînd steagurile sale fîlfîiau falnic din vîrful Carpaţilor pînă la ţărmurile Dunării şi ale Mării Negre; încă şi astăzi pe înaltul munţilor şi în adîncul văilor, în orşe şi în sate, în palaturi şi în bordeie, pretutindene numele său se pomeneşte cu mîndrie şi recunoştinţă de tot acela ce se zice român. Locuitorul ce nu ştie rugăciunea Duminicii îţi va spune toate isprăvile sale şi ce este mai mult, va datori lui tot ce-i pare mai ciudat, mare, vitejesc şi chiar neînţeles în pămîntul nostru. Orice cetate, orice zid, orice val, orice şanţ, întrebă-l cine le-a făcut, el îţi va răspunde: Ştefan cel Mare. Orice pod, orice fîntînă, orice biserică, orice curte sau palat vehi, el le va datori eroului său. Orice bunătate, orice aşezămînt, a cărui rămăşiţă se mai tărăgănează pînă astăzi, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înţelepte, Ştefan -Vodă le-a urzit, îţi va zice el, şi iar Ştefan Vodă. În sfîrşit, acest domn pentru moldoveni cuprinde toate faptele istorice, toate monumentele, toate isprăvile şi aşezămintele făcute de cinci veacuri de atîţea stăpînitori, precum elinii datoresc lui Ercul toate lucrurile de vitejie făcute de sute de eroi.

Mormîntul acestui mare Domn nu este mai puţin sfinţit de către români de cît al lui Mahomed la musulmani, şi cinstirea (cultul) ce-i păstrează românii s-a întins pînă acolo, încît mulţi îi zic Sfîntul Ştefan chiar şi astăzi, întocmai ca şi arabii, care au îndumnezeit pe Napoleon sub numele de Bunaberdi.
Şi în adevăr, Ştefan cel Mare în nimic nu s-a arătat mai pe jos de straşnica sa pomină. El era adevărata căpetenie de noroade, adevăratul Domn în toată puterea cuvîntului. Nici una din însuşirile cu care poeţii şi-au plăcut a împodobi pe poruncitorii naţiilor nu-i lipsea: vitejie, duh mare, iubire de dreptate unită cu o cuvenită tărie de suflet, ca să-i insufle totodată cinste şi dragoste, adevărată înţelegere a duhului poporului şi a treburilor sale; iubirea patriei mai mult ca iubirea tronului său şi în sfîrşit acele virtuţi casnice, acea smerenie ce arată toate isprăvile nu sieşi, ci Dumnezeului.

,,Fostau acest Ştefan Vodă om nu mare la stat, mînios şi degrabă vărsător de sînge nevinovat; de multe ori la ospeţe omora fără judeţ. Altmiteri, era om întreg la fire, neleneş, şi lucrul său îl ştia să-l acopere şi unde nu gîndeai acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîra, că văzîndu-l ai săi, să nu se îndărăpteze şi pentru aceea rar război de nu biruia. Şi unde biruiau alţii, nu pierdea nădejdea, că silinduse căzut jos se ridica deasupra biruitorilor… Ce după moartea lui, pînă astăzi îi zic sveti Ştefan Vodă, nu pentru suflet, ce este în mîna lui Dumnezeu, că el încă au fost om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile nimenea din domni, nici mai înainte, nici după aceea l-au ajuns."


,,Colindînd Moldova de la un capăt la altul, fie pentru a-l urmări după bătălie, fie pentru a întări din vreme hotarele,- ori făcînd dreptatea care o cerea nesăvîrşitul lanţ de osteneli şi de jertfe,- nu se putea ca în sufletul poporului să nu se sape adînc şi temeinic numele lui ŞEFAN CEL MARE, pentru ca după atîtea veacuri să nui aflăm amintirea încă puternică. Ea se găseşte în mulţimea de povestiri cu privire la bătăliile, ctitoriile şi daniile sale, în marele număr de legende, pe care numai închipuireale poate îndreptăţi, ca şi în simplele pomeniri ale numelui de ŞTEFAN - VODĂ pînă la care depărtarea în vreme nu are nevoie să fie cea adevărată."

Tudor Pamfile









STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÎNT

Legenda glăsuieşte că acum cinci sute de ani, Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a avut în apropierea satului Cobîlnea o luptă crîncenă cu tătarii, pe care i-a biruit, alungîndu-i din ţară.
Şi,după cum era datina în acele vremuri, după fiecare bătălie cîştigată se ridica o biserică sau o mănăstrire. Aşa dar, Ştefan Vodă a înălţat o bisericuţă de lemn la marginea satului lîngă un stejar tînăr, la umbra căruia se odihnea în timpul luptelor sau în clipele de răgaz...
După aceea stejarul a început să crească ca din apă, întinzîndu-şi ramurile viguroase în toate părţile. Neumbrit de alţi arbori, tulpina creştea mai mult în grosime, iar creanga se rotungea prin părţi. Se povesteşte că în vremurile de cumpănă, cînd năvăleau turcii sau tătarii, în scorbura acestui stejar falnic ar fi fost ascunse obiecte de mare preţ. Cu timpul, scorbura stejarului s-a închis cu lemnul copacului, tăinuind în tulpină comori nenumărate.
Nici iernile aspre, nici hoardele străine, care s-au abătut asupra acestor locuri nu au fost în stare să-l înfrîngă. Stejarul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt se înalţă viguros şi falnic spre cer, amintind de gloria luminatului Domn.
Însă, legenda spune că odată, într-o zi de primăvară, pe şesul Trotuşului, nu departe de satul Borzeşti, unde s-a născut Ştefan, se încinse un joc, cunoscut sub numele de ,,Tătarii". Ceata era împărţită în două tabere, una sub comanda lui Gheorghe, un copilandru cu plete negre şi ochi de mure, ce erau ,,tătarii" iar cealaltă sub comanda lui Ştefăniţă, ce erau moldovenii. Fiecare copil era înarmat cu săbii de şindrilă, cu suliţe de trestii şi lupta începu, de clocoteau văile Trotuşului.
Bătălia crîncenă a ţinut cît a ţinut, dar, în sfîrşit, a cîştigat ceata lui Ştefăniţă, care avea darul de a se război de la tatăl său.Atunci, îl prinseră pe hanul tătarilor, Gheorghe, şi-l legară de de creanga unui stejar, martor la ,,lupta" copiilor. Deodată, pămîntul începu a se zgudui. Liniştea copiilor a fost răspicată. Sus, pe deal, se apropia tot mai mult o oaste întreagă de soldaţi, lăsînd în urma lor rîuri de foc şi sînge şi se auzea ,,Tătarii! Tătarii! Fugiţi, vin tătarii!". Băieţii au luat-o la fugă, uitînd de micul Gheorghiţă, care atîrna pe creanga stejarului. În acel moment o sută de săgeţi şi o sută de suliţe se înfipseră în trupul băietanului.
Treizeci de ani au trcut după acea întîmplare şi micul Ştefan, schimbînd sabia de lemn pe paloşul de oţel, ajunsese să fie numit Domn al Ţării Moldovei, dar un gînd îl urmărea din copilărie, cînd îşi amintea de micul Gheorghe ucis de tătari şi, oriunde s-ar fi dus, orice ar fi făcut, chipul cel oacheş şi drăgălaş i se înfăţişa necontenit, cerîndu-i parcă răzbunare.
A răzbunat Ştefan moartea prietenului său, procedînd la fel cu hanul tătarilor cum a procedat el cu Gheorghe, însă durerea din suflet, a rămas pentru totdeauna.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.