Stiinta si viitorul omenirii

Trimis la data: 2004-02-26 Materia: Diverse Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 2805
Autor: Doru Adrian Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Încă de la inceputul lumii, omul, pentru a putea trăi, a fost nevoit să modifice mediul de viaţa după bunul plac, astfel ca acesta să-i poată oferi toate condiţiile necesare dezvoltării atat pe plan intelectual cat şi pe plan moral şi social. Aceste modificări au fost necesare, deoarece fără ele omul nu şi-ar fi putut dezvolta inteligenţa, insă omul a acţionat, acţionează şi este foarte posibil să mai acţioneze nechibzuit asupra mediului şi în viitor.

Încă de la inceputul lumii, omul, pentru a putea trăi, a fost nevoit să modifice mediul de viaţa după bunul plac, astfel ca acesta să-i poată oferi toate condiţiile necesare dezvoltării atat pe plan intelectual cat şi pe plan moral şi social.
Toate aceste modificări au fost necesare, deoarece fără ele omul nu şi-ar fi putut dezvolta inteligenţa, insă omul a acţionat, acţionează şi este foarte posibil să mai acţioneze nechibzuit asupra mediului şi în viitor. Aceasta creatură magnifică -omul- a văzut că aproape nimic nu-i poate sta în cale şi, ca o concluzie greşită a considerat natura ca pe învinsul său.
Unii cred că omul a evoluat extraordinar de mult într-un timp foarte scurt, însă şi astăzi trăieşte pe baza acelorlaşi constituenţi: oxigen, apă, sol, plante, animale, iar dacă analizăm daunele aduse naturii de către om, mai greu putem spune că acesta a progresat.
Exitenţa şi activitatea umană depind însă de un factor numit biosferă, iar acest factor este fundamental pe Terra.
În oarba sa cale spre a descoperi mai mult şi mai mult, omul poate pană la urma să reuşească să distrugă acest factor care, cu toate tehnologiile este unic.
In epoca actuală, epocă ce nu ar fi posibilă fără utilizarea computerelor, majoritatea oamenilor au devenit orbi în calea spre noi şi noi descoperiri, au devenit orbi la tot ceea ce se petrece în natură, care pe zi ce trece este tot mai bolnavă datorită ruperii echilibrelor ecologice, dar cel mai rău este că omul nu vede încă ceea ce i se poate întampla prin aceste disturbări.
Problema expunerii omului la radiaţii de înaltă energie nu este specifică epocii actuale, a energiei atomice şi armamentelor termonucleare. Încă de la apariţia ei pe Pămant, viaţa a trebuit să existe în prezenţa acestor radiaţii. Radiaţii de înaltă energie bombardează necontenit Pămantul. Unele dintre aceste radiaţii par să vină de la Soare, dar cele mai multe îşi au rădăcinile în alte părţi ale galaxiei sau în afara ei. Alte surse de radiaţie sunt rocile, în special granitul. În unele ţări, zidurile caselor emit radiaţii mai puternice decat cele ce ajung la noi din cosmos. Însuşi corpul omenesc conţine substanţe emiţătoare de radiaţii, ale căror efecte pot fi comparate cu cele ale radiaţiei cosmice. Evident, corpul omenesc a reuşit să se adapteze astfel încat se dezvoltă în prezenţa acestor radiaţii.
Dar în ultima jumătate de secol, şi mai ales in ultimii 10 ani, intensitatea radiaţiilor la care este expusă omenirea a crescut. Această creştere a fost accelerată de programele de experienţe nucleare şi urmările ei trebuie să dea serios de gandit. Pentru a înţelege efectele radiaţiilor asupra corpului omenesc este necesar să ştim cate ceva despre efectele fizice ale radiaţiilor şi despre modul de exprimare al intensităţii lor.
O parte din radioactivitatea existenta în corpul omenesc se datorează unui izotop radioactiv al carbonului, cunoscut sub numele de carbon 14, a cărui perioadă de înjumătăţire este de aproximativ 5000 ani.
În ultimii ani intensitatea radiaţiilor la care sunt expusi oamenii în viaţa lor de toate zilele a crescut. Razele roentgen sunt folosite pe o scară din ce în ce mai largă pentru diagnosticarea stadiilor incipiente ale unor boli, de pildă în cazul radiografierii în masă a toracelui, pentru tratamentul tumorilor canceroase sau al altor tumori, în stomatologie şi chiar în marile magazine, unde cumpărarea încălţămintei este uneori însoţită de examinarea piciorului cu raze roentgen.
De la ultimul război mondial, ca urmare a folosirii crescande a substanţelor radioactive în medicină şi într-un număr foarte mare de ramuri industriale, fondul de radiaţii a crescut foarte mult în fiecare an. Desigur că persoanele a căror meserie este să folosească radiaţiile roentgen sau gama pentru radiografii sau persoanele care în munca lor de zi cu zi vin în contact cu izotopi radioactivi sunt expuse unor iradieri mai puternice decat alte persoane.
În cazul exploziei unei bombe megatonice, pericolul cu cea mai mare rază de acţiune îl prezintă căderea pe Pămant a produselor radioactive de fisiune formate în urmă exploziei.
Precipitaţiile radioactive locale-- Dacă o armă nucleară explodează la mică înălţime, masa centrală de gaze fierbinţi, sfera de foc, care poate avea un diametru de aproximativ
5 km, poate să atingă solul.
Căldura intensă produce un crater uriaş şi transformă în vapori 10.000.000-100.000.000 de tone de pămant şi de rocă, care se ridică în atmosferă sub forma unui nor intens radioactivă. Pulberea se ridică pană la o înălţime de 9-12 km. Apoi începe să cadă treptat spre Pămant. Întrucat căderea este lentă, vantul o poartă departe de locul exploziei. Particulele de pulbere mai grele vor atinge Pămantul mai întai, iar cele mai uşoare pot fi purtate de vant la sute de km depărtare de locul exploziei.
Precipitaţiile radioactive pe suprafaţa întregului glob. Dacă explozia bombei are loc la o înălţime atat de mare încat sfera de foc nu atinge Pămantul, produsele radioactive de fisiune nu se vor condensa în aceeaşi măsura în particule de pulbere. Ele vor fi ridicate la altitudini mult mai mari, eventual chiar pană la 30 km şi, purtate de curenţii de aer, se vor răspandi treptat peste o mare suprafaţă a globului. Asociindu-se cu picăturile de apă, ele se vor depune încet, ajungand pe Pămant o dată cu ploaia şi zăpada. Chiar dacă sfera de foc atinge Pămantul, o anumită parte din produsele de fisiune ajunge la mari altitudini, contribuind la creşterea cantităţii de precipitaţii radioactive pe întregul glob.
Precipitaţiile radioactive continuă să se depună pe suprafaţa întregului glob timp de 10 ani de la momentul exploziei nucleare, în medie cam 10% pe an. Aceasta înseamnă că precipitaţiile radioactive depuse pe glob vor consta aproape exclusiv din produse de fisiune cu o perioadă de înjumătăţire lungă: stronţiu 90 şi cesiu 137. Sub acest raport ele se deosebesc considerabil de precipitaţiile radioactive locale în care cea mai mare parte sunt produse de fisiune cu viaţa scurtă şi mijlocie.
Natura şi răspandirea precipitaţiilor radioactive rezultate în urma exploziilor nucleare variază în funcţie de putere şi tipul bombei folosite, precum şi de înălţimea la care a explodat.
În cazul în care bomba explodeazî destul de aproape de suprafaţa mării sau de Pămant pentru ca sfera de foc iniţială să afecteze rocile de la locul exploziei, cea mai mare parte a precipitaţiilor radioactive va avea forma de pulbere minerală de care se vor ataşa produsele radioactive.
Precipitaţiile radioactive apropiate conţin particulele cele mai mari, care, datorită în mare parte a forţei de gravitaţie, se depun sub forma de praf uscat, deşi ele pot fi aduse mai repede pe pămant de ploaia produsă de puternicele perturbaţii atmosferice din apropierea locului exploziei.
Praful cel mai greu se depune în mod destul de uniform cel mai curand şi cel mai aproape de zona exploziei; dat fiind că această depunere are loc la numai cateva ore după explozie, el este şi praful cel mai puternic radioactiv.
Precipitaţiile radioactive îndepărtate, cu o rază de împrăştiere de circa 10.000km sau chiar mai mult faţă de centrul exploziei, sunt caracteristice pentru bombele cu o putere de ordinul megatonelor (bombele cu hidrogen). Ele reprezintă particule de praf care au fost tarate de vanturile stratosferice ce se deplasează mai ales în directia est şi vest, atingand în aşa-numiţii curenţi turbionari viteze de aproape 360 km/h. Aceste vanturi din stratosferă urmează, de regulă, o direcţie opusă celor de la nivelul pămantului, astfel încăt va fi totdeauna greu de ales condiţii care să ferească regiunile populate atat de precipitaţiile radioactive apropiate cat şi de cele depărtate. Viteza medie a vantului este la nivelul pămantului de 40km/h, cu mult mai mică decat viteza vanturilor stratosferice, astfel încat frontul precipitaţiilor radioactive ajunge cam la o zi după explozie la o distanţă de 960 km. Cantitatea de precipitaţii radioactive care se depune pe pămant depinde în primul rand de cantitatea de ploaie ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles