Strategii promotionale ale trustului de presa

Trimis la data: 2006-05-13 Materia: Jurnalism Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 226
Autor: Madalina Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Strategii promotionale ale trustului de presa
Presa, nascuta atat ca o activitate intelectuala (asociata indeosebi cu creatia artistica si cu dezbaterea de idei in cercuri restranse), cat si ca o forma artizanala de productie, a intrat, incepand cu secolul XIX-lea, in spirala industrializarii si comercializarii: ea a devenit astfel obiectul unei piete si, respective, industrii a unor produse reproductibile, de tip aparte, care include, in moduri diferite, o munca artistica sau culturala. Aceste marfuri au un character complex, ambivalent: ele apar simultan ca bunuri si servicii; ca produse autonome sau ca produse care necesita echipamente ajutatoare pentru a fi consumate (aparate de radio, receptoare TV, pick-up-uri, casetofoane sau aparate video, calculatoare si retele telematice etc) ; ca bunuri care sunt destinate unui consum colectiv sau unui consum individual ; ca opere de autor sau ca produse anonime ; ca valori imediat perisabile (stirile radio si TV) sau ca valori cu o durata mai mare de consum (revistele de specialitate, filmele documentare).

Referat despre Strategii promotionale ale trustului de presa
In ansamblu, piata mass-media este una deosebit de variata, profitabila si complexa. Se trece la nasterea unei cereri de produse mass-media cu totul aparte, produse care nu sunt bunuri de prima necesitate care nu raspund unei nevoi de a simplifica viata sau de a obtine un anume «confort», precum o fac produsele asa numitei industrii de transformare. Industria mass-media trebuie sa satisfaca nevoi numite «de autodepasire».

Dar orice discutie asupra orientarii acestei industrii ori a nevoilor carora ea le raspunde este conjuncturala. Evolutiile gusturilor si ale nevoilor publicului nu pot fi prevazute cu usurinta si, drept urmare, intreprinderile de presa scrisa, radio sau televiziune nu pot stabili politici de productie pe termen lung. Fluctuatiile presei genereaza o slabiciune cronica a intreprinderilor care produc bunuri pentru aceasta piata ; de aceea, industria presei este preocupata, mai mult decat celelalte industrii, sa limiteze costurile de productie sau sa gaseasca solutii alternative de finantare – pe de o parte si sa-si largeasca permanent aria de distributie – pe de alta parte.

Cheltuielile pentru informatii si pentru bunurile culturale (oferite ca valori educationale sau ca divertisment) contureaza imaginea unor costuri in permanenta crestere: informatia este cumparata pe baza de abonament sau « la bucata ». bunurile culturale sunt cumparate in cadrul sistemelor juridice si economice specifice « dreptului de autor ». cresterea spectaculoasa a valorii acestor drepturi, corelata cu cresterea costurilor de productie a determinat numeroase institutii mass-media sa renunte la functia de productie si sa se cantoneze in ipostaza de distribuitori ai unor programme produse in afara lor.

Toate aceste costuri, legate de productia bunurilor mass-media, trebuie corelate cu un alt ansamblu de costuri, implicate de distributia acestor produse pe diversele piete pe care ele circula. In cazul presei scrise, aceste costuri cuprind sumele platite pentru expedierea postala, pentru transport, comisioanele pentru distribuitori, precum si alte sume aditionale pentru prospectarea pietei, gestiunea abonamentelor, promotiune, etc. produsul de presa scrisa este confruntat cu unele costuri de distributie paradoxale: in cazul in care produsul nu se vinde, el acumuleaza atat cheltuieli legate de distribuirea sa, cat si cheltuieli legate de recuperarea sa ; drept urmare retururile reprezinta o povara financiara aparte, pe care publicatiile incearca sa o evite prin echilibrarea relatiei tiraj – public cumparator si prin frecvente campanii de promotiune in alte media (radio, televiziune, afisaj).

In ansamblu, distributia reprezinta in jur de 50% din costurile totale ale intereprinderii de presa scrisa. In audiovizual, costurile de distributie includ sumele platite diversilor operatori care asigura transmiterea emisiunilor, pe cale hertziana, prin cablu sau prin satelit. Aceste costuri sunt mult mai mici decat costurile de productie propriu-zise, decat cele legate de cumpararea dreptului de difuzare a unor alte produse sau decat achizitionarea dreptului de transmisie a unor evenimente.

O alta caracteristica a productiei in mass-media deriva din faptul ca, in acest domeniu, costurile marginale sunt foarte mici: costul pentru tiparirea unui nou exemplar de ziar este incomensurabil mai redus decat costurile implicate de strangerea informatiilor,scriere, machetare, culegere, tiparire ; acelasi lucru este valabil si pentru reproducerea unui CD, a unei casete, a unor carti sau a unei pelicule cinematografice.

Datorita faptului ca pretul de multiplicare este aproape nesemnificativ, profitul in industriile mass-media depinde, in primul rand, de marimea audientelor : vanzarea a putine exemplare dintr-un asemenea produs nu acopera preturile mari implicate de crearea primei « unitati » ; vanzarea a mii, sute de mii de exemplare acopera costurile initiale, precum si cele datorate producerii celorlalte duplicate si genereaza, pe masura ce creste masa punlicului, un profit considerabil.

Deoarece costurile de productie si de distributie au crescut constant, deoarece concurenta a dus la o limitare a pietelor de desfacere, deoarece cererea este inegala si imprevizibila, produccatorii de bunuri mass-media au fost obligati sa caute, sa experimenteze si sa institutionalizeze diferite modalitati de amortizare a cheltuielilor.

Daca lasam la o parte tehnicile uzuale de scadere a costurilor si ne referim numai la acele modalitati care au capatat o dimensiune aparte prin aplicarea lor in sfera industriilor comunicarii de masa, putem spune ca, in linii generale, acestea s-au bazat pe solutii interne si pe solutii externe.

Majoritatea acestor solutii se bazeaza pe o abordare care valorizeaza jocul liber al cererii si ofertei, deci mecanismele reglatoare ale pietei. Vehement criticata de unii specialisti in mass-media, o asemenea abordare « ar exclude actorii si interesele sociale din activitatea de controlare a mass-media, ar conduce la concentrarea si la controlul privat asupra presei si ar promova uniformitatea culturala, in special in televiziune ».

Inca de la inceputurile presei scrise au existat forme de asociere, prin care mai multe redactii au pus in comun informatiile si celelalte materiale de care dispuneau, precum si, uneori, sistemele de difuzare pe care le creasera. De-a lungul timpului, aceste asocieri au dus la integrarea institutiilor intr-un conglomerat complex, trustul de presa. Acesta s-a nascut fie prin procese de asociere benevola, fie prin procese de asimilare : cumpararea unor institutii de presa in intregime sau cumpararea unor pachete de actiuni care asigurau controlul asupra intreprinderii respective.

In audiovizual, in paralel cu procesul general de integrare s-a realizat un sistem specific de asociere : « punerea in retea ». o retea este formata din mai multe posturi care difuzeaza, simultan, aceleasi programe. De obicei, posturile periferice sau “affiliate” sunt aprovizionate cu programe si reclame de un post mai puternic, numit “unitatea centrala”.

Acest sistem are doua avantaje economice :
a) costurile de productie pentru programe sunt impartite intre diferitii membrii ai retelei; in felul acesta, fiecare dintre ei cheltuie mai putin decat ar fi trbuit sa cheltuie daca ar fi produs, de unul singur, programul respective;

b) veniturile din publicitate cresc. Fiecare post are un anume public si o anumita audienta pentru fiecare din emisiunile sale. Cum statiile « afiliate » opereaza, de obicei, in afara presei locale, ele nu pot sconta pe audiente foarte mari ; de aceea, ele intampina numeroase greutati atunci cand incearca sa convinga marile firme sa cumpere timp de antena pentru publicitate la posturile lor.

Reteaua, in ansamblu, ofera un public larg, numeros, deci foarte atractiv pentru firmele respective ; drept urmare, unitatea centrala, care negociaza, in numele reteleivine cu o oferta foarte convenabila, propunand preturi ceva mai mici decat cele cerute, pe piata reclamei ; pentru audiente de o asemenea anvergura. Ea obtine mai usor contractele publicitare, iar veniturile, impartite fiecarui membru al retelei, sunt mai mari decat ceea ce ar obtine, individual, fiecare dintre acestia, daca ar incerca sa faca, pe cont propriu, contracte cu firmele distribuitoare de anunturi si reclame.

Procesul prin care grupurile de presa ajung sa ia in stapanire tot mai multe institutii de profil poarta numele de concentrare : acesta se poate realiza pe orizontala – prin asimilarea unor intreprinderi care produc bunuri de acelasi fel, sau pe verticcala prin integrarea unor unitati care, prin productia lor, asigura fie materia prima necesara industriei comunicarii de masa, fie distribuirea produselor acesteia pe diferite piete.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles