Structura limbajului
Gramatica reprezinta partea relativ stabila a limbajului, deoarece regulile din care este alcatuita nu sufera modificari decit, cel mult, la intervale de timp foarte mari.
Lexicul sau vocabularul reprezinta componenta dinamica a limbajului. Modificarile pe care le cunoaste lexicul sunt destul de frecvente, se manifesta in doua directii distincte (opuse) si vizeaza atit numarul semnelor care alcatuiesc vocabularul, cit si sensul respectivelor semne.
Cele doua directii sunt: una ascendenta, care conduce la continua imbogatire a vocabularului, si una descendenta, care conduce la scaderea, diminuarea vocabularului. Ceea este important, inclusiv din punctul de vedere al psihologiei, este faptul ca prima dintre directiile de modificare are prioritate neta asupra celei de-a doua. De poate vorbi despre o amplificare continua a limbajului, a vocabularului, atit cantitativ, adica in ceea ce priveste numarul de semne, cit si calitativ, in ceea ce priveste numarul de sensuri ale unui semn.
Este usor de observat ca, daca am lua in considerare o perioada relativ scurta din istoria Romaniei (10-20 de ani), vom gasi numeroase exemple de cuvinte care, anterior acestei perioade, nu existau in limba romana si care au aparut in decursul acestei perioade de doua decenii.
De asemenea, putem gasi si exemple de cuvinte sau expresii care, treptat, si-au imbogatit numarul de intelesuri (de exemplu, acum o suta de ani, arbore avea doar sensul de copac; acum se foloseste in expresii ca arbore cotit, arbore genealogic s. a., expresii in care are alte sensuri).
Si in ce priveste schimbarile descendente, care duc la diminuarea cantitativa si calitativa a limbajului, putem gasi numeroase exemple in limba romana. De pilda, un cuvint foarte des folosit in secolul trecut este calpuzan, adica falsificator de bani; acest cuvint nu mai este folosit in prezent. Exist insa un descendent al acestui cuvint, folosit in limbajul juristilor pentru a denumi documentele false: calp (document calp).La fel, din punct de vedere calitativ, se pot observa modificari cu sens descendent ale vocabularului. Spre exemplu, acum cinci sute de ani, cuvintul spatar insemna si ministru al armatei, si parte a unui scaun. In prezent, primul sens nu mai este valabil.
Un alt aspect, foarte important pentru psihologie, al limbajului este faptul ca putem vorbi despre doua feluri de vocabular: cel general al limbii romane, care exista ca un potential consemnat in dictionarele enciclopedice, si vocabularul individual. Cel general este unic, dar cel individual este specific fiecarui vorbitor al limbii romane. Vocabularul individual mai are o caracteristica: el este mai sarac decit general, indiferent ce individ ar fi luat ca exemplu.
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



