Studiul si evolutia poluarii

Trimis la data: 2007-07-09 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 2195
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 29kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor faţă de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existenţei umanităţii. O mulţime de documente atestă exploatarea iraţională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o pădure întreagă cu animalele din ea cu tot). Diferenţa între noi şi strămoşii noştri este legată de capacităţile noastre sporite atât de a distruge cât şi de a îngriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului şi a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punând intr-o stare critică întreaga planetă.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarmă legat de degradarea mediului înconjurător au fost oamenii de ştiinţă din secolul XIX care, confruntaţi cu urbanizarea şi industrializarea galopantă au încercat să stopeze acţiunile destructive şi să educe oamenii în domeniul ştiinţelor naturale şi a protecţiei mediului. Din punct de vedere istoric conceptul de protecţie a naturii a apărut prima oară la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) şi la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).

Prima societate de protecţie a naturii atestată a fost fondată în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost dată de parlamentul britanic în 1863. În 1864 Congresul Statelor Unite hotărăşte ca Valea Yosemite să devină o zonă recreaţională iar în 1872 se stabileşte primul parc naţional la Yellowstone. În prima jumătate a secolului XX continuă distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensivă a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii accelerate. După 1945 se înfiinţează primele organizaţii internaţionale care se preocupă şi de problemele mediului înconjurător:

• 1945 - ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite )
• 1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)
• 1956 - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale
• 1961 - World Wildlife Found

Anii 1960 – 1980

Anii 60 au fost marcaţi de impactul tehnologiilor de război (incluzând şi tehnologia nucleară) asupra mediului şi de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generaţiile anilor 60 s-au format în contextul mişcărilor pacifiste şi a unor mişcări de protecţie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleară, Mişcarea pentru drepturi civile (SUA). Apar primele organizaţii nonguvernamentale (NGO) implicate în protecţia mediului (Sierre Club). Are loc prima celebrare a Zilei Pământului (Earth Day) 21 martie 1970 când au loc mitinguri în toată America cu implicarea oficialităţilor şi cu fonduri federale. Începând din anul 1970 Ziua Pământului a devenit o zi internaţională. În anii 70, mişcarea ecologică s-a dezvoltat în continuare, ajungându-se la crearea organizaţiilor Greenpeace şi Friends of the Earth.

În anii 80 se conturează primele propuneri legate de dezvoltarea durabilă ca urmare a apariţiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar că trebuie stabilite bariere în calea potenţialului destructiv al unor descoperiri ştiinţifice. În 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oraş din India Centrală), unde o fabrică de pesticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost înregistraţi mii de morţi iar impactul asupra mediului a putut fi simţit si 15 ani mai târziu. În 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobîl, Ucraina, fosta Uniune Sovietică. S-au înregistrat peste 100000 morţi şi imense degradări ale mediului. În 1987 a fost confirmată pentru prima data existenţa unei găuri în stratul de ozon.

Anii 1990

În 1991 are loc Războiul din Golf care duce la mari pierderi de vieţi omeneşti şi catastrofe ecologice. În 1993, Summitul de la Rio al Naţiunilor Unite dezbate criza contemporană şi mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajează primul plan de acţiune globală Agenda 21. În capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educaţiei ecologice. La 6 ani după Summitul de la Rio, cu tot entuziasmul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un eşec. Au fost depuse eforturi mari de către unele state, organizaţii sau corporaţii. Opinia publică este saturată cu informaţii legate de mediu (în general în ţările occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scăzut. Acţiunile pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu excepţia Peninsulei Scandinave.

Ca rezultat al Conferinţei de la Rio a apărut GEF (Global Environment Facility) care reprezintă un mecanism de finanţare ale unor proiecte legate de mediu şi dezvoltare în diferite părţi ale lumii. Finanţatorii GEF sunt Banca Mondială, UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu). UNEP contribuie cu experienţa ştiinţifică şi selectează ariile proiectelor GEF, UNDP face legătură între mediu şi dezvoltare, Banca Mondială este responsabilă de proiectele de investiţii.

Direcţiile în care acţionează GEF sunt:

• reducerea efectului de încălzire globală;
• protecţia biodiversităţii;
• protecţia apelor internaţionale;
• reducerea efectului de epuizare a ozonului.

Poluarea atmosferică

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.
Atmosfera este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%), şi oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon, heliu şi neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacţie cu alte substanţe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon şi ozon (O3) precum şi gaze nocive, fum, sare, praf şi cenuşă vulcanică.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani, este ameninţat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.
În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze, mai ales după sfârşitul secolului trecut a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.

Poluarea atmosferică reprezintă contaminarea atmosferei cu deşeuri gazoase, lichide sau solide sau cu produse care pot periclita sănătatea oamenilor, a animalelor şi a plantelor. Se vorbeşte despre poluarea atmosferică atunci când una sau mai multe substanţe sau amestecuri de substanţe poluante sunt prezente în atmosferă în cantităţi sau pe o perioadă care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante şi contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activităţii sau bunăstării persoanelor” (Organizaţia Mondială a Sănătăţii O.M.S.).
Printre poluările atmosferice naturale se numără polenul plantelor şi florilor care provoacă alergii. Substanţele poluante din atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care le modifică compoziţia. Gazele sunt substanţe care, în condiţii normale (temperatura locală, presiune 1013 hPa) sunt în stare gazoasă, lichefiindu-se la temperatura joasă (condensare), de exemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condensează în condiţii normale, de exemplu vaporii de apă. Ceaţa, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de 0,001-100 µm.
Praful provine din diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de 10-100 µm. Emisiile sunt substanţe eliberate în atmosferă de către uzine. Aceste substanţe se răspândesc pretutindeni, căzând din nou sub forma de particule şi mai fine decât poluarea atmosferică măsurabilă în locurile de emisie. Fixarea unei valori limită se fondează pe criteriile calităţilor aerului, a parametrilor măsuraţi, a căror interpretare variază de la o ţară la alta.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles