Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 2294
Autor: Alexandru Matei Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
În practica instanţelor judecătoreşti se întâlnesc situaţii când se pronunţă condamnări la pedepse mici, anume când este vorba de infracţiuni mai uşoare. În asemenea situaţii, se pune problema dacă astfel de condamnări uşoare trebuie executate întotdeauna. În cazul acestor condamnări instanţa poate ajunge uneori la concluzia că un condamnat se poate îndrepta şi fără executarea pedepsei, pronunţând suspendarea condiţionată a acesteia.
Raporteaza o eroare

1. DEFINIREA ŞI CARACTERIZAREA CONCEPTULUI DE SUSPENDARE CONDIŢIONATĂ A EXECUTĂRII PEDEPSEI


În practica instanţelor judecătoreşti se întâlnesc situaţii când se pronunţă condamnări la pedepse mici, anume când este vorba de infracţiuni mai uşoare. În asemenea situaţii, se pune problema dacă astfel de condamnări uşoare trebuie executate întotdeauna. În cazul acestor condamnări instanţa poate ajunge uneori la concluzia că un condamnat se poate îndrepta şi fără executarea pedepsei, pronunţând suspendarea condiţionată a acesteia.
Suspendarea condiţionată a executării pedepsei, este o măsură de individualizare a reacţiei penale pe care o poate lua instanţa de judecată prin pronunţarea unei hotărâri de condamnare. Ea constă în suspendarea pe o anumită durată denumită termen de încercare, a executării pedepsei aplicate, cu obligaţia pentru cel condamnat de a avea o comportare corectă în tot acest timp. Dacă a expirat termenul de încercare şi condamnatul a avut o purtare bună, el este reabilitat şi reintegrat fără vreo restrângere a drepturilor pentru fapta penală săvârşită. Dacă însă condamnatul nu are o bună purtare şi săvârşeşte, în termenul de încercare o altă infracţiune, suspendarea executării pedepsei se revocă, iar condamnatul este ţinut să execute atât pedeapsa a cărei executare fusese suspendată, cât şi pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Suspendarea condiţionată a executării pedepsei este o măsură de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării condamnatului şi observarea comportării acestuia pe durata suspendării pedepsei. Deşi, instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei a fost adoptată şi reglementată în cadrul legislaţiilor penale contemporane, ea are totuşi o importanţă deosebită fiind destinată să ducă la realizarea scopului pedepsei, fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se astfel neajunsurile pe care le atrage după sine privaţiunea de libertate: îndepărtarea condamnatului de familie şi de modul de viaţă obişnuit, contactul cu infractori recidivişti periculoşi care îl pot antrena în continuare pe calea infracţiunii. Astfel, instituţia suspendării condiţionate se remarcă mai cu seamă prin faptul că:
1) ajută, stimulează pe unii condamnaţi ca să nu mai comită infracţiuni şi prin felul acesta, contribuie la îndreptarea acestor condamnaţi fără a se mai impune executarea pedepsei.
2) sunt evitate totodată cheltuielile pe care le implică executarea pedepsei în penitenciar.
O serie de autori precum Vintilă Dongoroz sau Ion Oancea spuneau că, de fapt această instituţie nu urmăreşte îndepărtarea condamnaţilor la pedepse de scurtă durată de mediul nociv al închisorilor, ci rolul său este acela de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului. Nu putem fi de acord în totalitate cu această opinie întrucât oricât de bine organizat ar fi un penitenciar, acesta tot mai exercită o influenţă negativă asupra unor condamnaţi astfel încât crearea unei atmosfere propice pentru îndreptarea acestora joacă un rol la fel de important în asigurarea succesului aplicării acestor măsuri.

Aşa cum am menţionat anterior, instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei, a fost introdusă pentru prima dată prin Legea conflictelor de muncă din 1920 şi Legea sindicatelor profesionale din 1921 iar în legislaţia penală a fost introdusă prin Codul penal de la 1936. Acesta prevedea posibilitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei de cel mult 2 ani închisoare corecţională, detenţie simplă (în materie politică) sau amendă, indiferent de cuantum, iar revocarea suspendării atrăgea executarea integrală a pedepselor, care nu se puteau contopi.
Cu unele mici modificări, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în aceeaşi concepţie franco-belgiană de la finele secolului trecut, este prevăzută şi în Codul penal de la 1968, prin dispoziţiile cuprinse in. art 81-86 care prevăd condiţiile în care poate fi dispusă, efectele imediate şi definitive pe care le produce, precum şi consecinţele nerespectării condiţiilor sub care este acordată. S-a prevăzut condiţia reparării integrale a pagubei numai pentru infracţiunile prin care s-a produs o pagubă avutului obştesc.
Putem spune în aceste condiţii că piatra de temelie a instituţiei suspendării condiţionate a executării pedepsei o reprezintă Codul de la 1936. Principiul fundamental de la care s-a pornit a fost următorul: celui condamnat pentru prima oară şi pentru infracţiuni care ar atrage o pedeapsă privativă de libertate ,de scurtă durată - cel mult 2 ani- i se dă posibilitatea de a se îndrepta nu prin efectul discutabil al pedepsei, ci prin propria lui voinţă, punându-l la încercare să probeze, printr-o conduită ireproşabilă în tot timpul fixat, că pentru el pedeapsa nu e necesară. Bineînţeles că această încercare se acordă, dacă din circumstanţele faptului şi din conduita sa anterioară, rezultă ca el merită o consideraţie deosebită şi justifică aşteptările conform cărora pe viitor conduita lui va fi bună chiar fără executarea pedepsei.
Dacă, toţi penaliştii au fost de acord asupra principiului, s-a discutat totuşi, pe de o parte modalitatea termenului de încercare, dacă el trebuie fixat prin lege sau din contră lăsat la facultatea judecătorului, care să-l fixeze cum va crede el de cuviinţă înăuntrul unui maximum fixat de lege, iar pe de altă parte se discută dacă trebuie aplicată mai întâi pedeapsa şi apoi pronunţată suspendarea, sau din contră să se acorde înainte de orice pedeapsă. În sistemul legii franceze durata de încercare e de 5 ani şi suspendarea se acordă după ce s-a pronunţat pedeapsa. Codul belgian şi legea engleză, arată că durata poate fi liber fixată de judecător în limitele unui maximum fixat de lege la 5 ani. În codul japonez durata este fixată la 7 ani, iar în cel norvegian şi transilvănean la 3 ani.
Cât despre suspendare, în sistemul legii anglo-americane, suspendarea se acordă înainte de a interveni vreo condamnare sau cu alţi termeni, se suspendă însăşi pronunţarea hotărârii.
La noi s-a înlăturat sistemul anglo-american şi s-a adoptat sistemul francez, admiţându-se ca mai întâi să se pronunţe condamnarea şi apoi să urmeze suspendarea, iar termenul de încercare să fie fixat prin lege. Acest termen a fost fixat în 1936 la 3 ani plus durata pedepsei. S-a admis, de asemenea, că suspendarea executării pedepsei nu are efect asupra măsurilor de siguranţă pronunţate şi nici asupra condamnării la despăgubiri civile.
S-au precizat, de asemenea, cazurile când suspendarea nu poate avea loc şi s-a reglementat şi situaţia condamnatului care, în timpul suspendării pedepsei, ar comite o nouă infracţiune; s-a precizat că suspendarea executării nu se aplică în caz de concurs real de infracţiuni, sau de contopire de pedepse, când instanţa a pronunţat o pedeapsă mai mare de un an, precizându-se în art. 68 următoarele: condamnarea se consideră inexistentă, dacă a expirat termenul de încercare, fără să fi survenit vreuna din cauzele de revocare a suspendării pedepsei.
Codul penal din 1936 cu mici modificări a fost înlocuit de cel din 1968 care, la rândul său, a suferit o serie de modificări prin Legea nr. 104/1992 .Modificările au vizat condiţiile de aplicare a suspendării, în sensul liberalizării acestora în vederea extinderii câmpului de incidenţă ale acestor măsuri. Astfel, limita maximă a pedepsei închisorii care poate fi suspendată a fost ridicată de la 2 la 3 ani, iar în caz de concurs de infracţiuni de la 1 la 2 ani. În ce priveşte persoana infractorului, în locul condiţiei negative ca acesta să nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, fără limită, s-a introdus condiţia ca el să nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. În fine, cu privire la obligaţia de reparare a pagubei, aceasta a fost extinsă la toate infracţiunile prin care s-a produs o pagubă.
De asemenea, au fost aduse modificări instituţiei suspendării şi prin Legea nr.140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, pe de o parte excluzându-se de la incidenţa acestei măsuri infracţiunile grave iar pe de altă parte prevăzându-se o modalitate nouă de reparare a pagubei, ca cerinţă pentru acordarea suspendării. Această lege a suferit unele modificări prin Legea 197/2000 care a ridicat limita pedepsei-pentru care poate fi acordată suspendarea-în cazul infracţiunilor intenţionate şi a mai completat art.86¹ alin.3C.pen..
Trebuie menţionat, în legătură cu evoluţia legislaţiei în materie, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.