TVA - Taxa pe valoare adauga

TVA - Taxa pe valoare adauga

Are deci un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economic, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cat şi din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile.

TVA - Taxa pe valoare adauga
În al doilea rînd, T.V.A. este un impozit neutru unic, dar cu plata fracţionata. Este eliminată discriminarea, deoarece cotele sale se aplică asupra tuturor activităţilor economice. Faptul că plata este fracţionată rezultă din aceea că se calculează pe fiecare verigă (stadiu) care intervine in realizarea şi valorificarea produsului.

TVA - Taxa pe valoare adauga
Taxa pe valoarea adăugată – impozit republican (de stat) care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valori mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitări pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei plăţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

TVA - Taxa pe valoare adauga
1. Noţiuni generale

Crearea şi perfecţionarea unui sistem fiscal care să corespunda principiilor generale ale impunerii (echitate fiscală, randament fiscal, satisfacerea unor cerinţe economice şi social - politice) şi obiectivelor pe care le urmăreşte statul prin intermediul unor categorii de impozite, reprezintă un proces de durată, care presupune experimentare şi generalizare, în funcţie de rezultatele obţinute. Un model din acest punct de vedere ne oferă Franţa.

După primul război mondial Franţa a trecut la impunerea indirectă (asupra cheltuielilor). La început s-a procedat la organizarea unui sistem de impunere generală asupra cheltuielilor, care s-a manifestat prin introducerea, in 1917, a taxei proporţionale asupra plătitorilor prin aplicarea de timbre pe facturi, înlocuită în 1920 pin impozitul pe cifra de afaceri (asupra nivelului vânzărilor totale).

În perioada 1925-1936 s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse (aşezate fie in faza de producţie, fie in faza a comercializării), ajungându-se la peste 30 de taxe unice.

Din anul 1937 s-a instituit taxa unica asupra producţiei (aplicabila tuturor produselor in faza producţiei), urmată de o taxa asupra prestaţiilor in 1948 se trece la sistemul plăţilor fracţionate (fiecare producător îşi plăteşte taxa asupra vânzărilor sale totale, fiind autorizat să deducă taxa pe care a achitat-o pentru cumpărăturile sale, pentru care impozitul nu mai avea caracter cumulativ), iar prin perfecţionarea taxei pe producţie se instituie impozitul indirect fundamental, cu o cota unica, care a ajuns la nivelul de 15,35%.

Aceasta evoluţie este considerate în doctrină drept o etapa premergătoare introducerii T.V.A. in Franţa, care a pregătit terenul pentru instituirea noului impozit. Abia in perioada 1954-1955 se trece, pentru prima dată in Franţa, la instituirea taxei pe valoarea adăugată, pentru a se înlocui taxele asupra cifrei de afaceri printr-o taxa unică de cifra de afaceri plătită în diferite stadii ale producţiei de către diferiţi producători, fără a fi însă un impozit cumulat.

Astfel, fiecare producător avea dreptul să deducă taxele pe valoarea adăugată suportate anterior proceselor de producţie. Faţă de sistemul din 1948, T.V.A, permite a se deduce nu numai cheltuielile cu materiile prime introduse în produse, ci şi cheltuielile de investiţii.