Tara romaneasca - Arhitectura religioasa

Trimis la data: 2010-04-01 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Denisa Stoian Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sub conducerea lui Basarab I se intemeiaza, la ~1330, primul stat independent romanesc - Tara Romaneasca (Valahia).
- biserica domneasca Sf. Nicolae (terminata in 1352), plan "in cruce greaca inscrisa", tip constantinopolitan
- biserica manastirii Cotmeana (sf. sec. XIV) aduce elemente spatiale si decorative din lumea bizantino-balcanica. De plan dreptunghiular, cu cele doua abside ale altarului de-abia sugerate, ea este imbracata intr-o haina monocroma de caramida aparenta, ale carei unice accente coloristice sunt date de podoaba discurilor de ceramica smaltuita.

Programe de arhitectura in secolul al XVII-lea
Promovata de domnitori cultivati, incurajata de conditii istorice favorabile, arhitectura cunoaste o inflorire fara precedent sub domniile lui Matei Basarab (1632-1654), Serban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714), Stefan Cantacuzino (1714-1716). Avantul activitatii constructive duce la zidirea unui mare numar de ansambluri si edificii, raspunzand unor functiuni diferite:manastiri (Brebu, Plumbuita, Caldarusani, ca si marile manastiri oltenesti: Brancoveni, Bistrita, Arnota, Duntr-un Lemn sunt doar cateva dintre ansamblurile monastice ale acestei epoci).

Un suflu nou, cu vadite influente ale Renasterii si Barocului occidental - primite pe filiera transilvana dar si direct, din zona Padovei si Venetiei - anima zidirile manastirii Hurezi, ctitorie stralucitoare a lui Constantin Brancoveanu. Mai mult decat oricare dintre constructiile epocii, ansamblul de la Hurezi precum si edificiile care il compun au constituit modele pentru realizarile arhitecturale de pana la jumatatea veacului al XVIII-lea.

Hanuri orasenesti (mai ales hanurile din Bucuresti, Craiova, Pitesti);curti domnesti si boieresti (de la tipul de curte fortificata a veacului al XVII-lea, la resedintele brancovenesti de la Potlogi si Mogosoaia - al caror model va fi preluat timp de circa 50 de ani -, urmate de constructii mai modeste, din nou cu caracteristici defensive, ale sfarsitului de veac XVIII).

- functiune si rezolvare arhitecturala
- "sinteza munteneasca" (portice, pridvoare, cursive, foisoare, loggii - transparenta interioara si exterioara

MOLDOVA SI TARA ROMANEASCA sf. sec. XVIII - inc. sec. XIX
Nordul Moldovei - hanurile de drum
Oltenia - Culele si bisericile pictate
Doua caracteristici ale secolului al XVIII-lea au marcat semnificativ arhitectura din Valahia, mai ales in zona Olteniei. Cea dintai este permanenta nesiguranta provocata de desele schimbari de domni si de si mai desele navaliri in scop de jaf ale pasalelor de la Dunare. Ea a determinat fortificarea multor resedinte boieresti sau zidirea unor noi resedinte intarite.

In zona Olteniei, aceasta fortificare s-a manifestat mai ales prin construirea de cule. Fie izolate, fie facand parte din ansamblul unei curti, culele romanesti au ca model constructiile cu acelasi nume si functiune din sudul Dunarii. Spre deosebire insa de acestea, culele din Maldaresti, Groserea, Brosteni sau Curtisoara au la ultimul nivel un foisor sau o loggie - amprenta a traditiei deja constituite in Valahia.

Cea de a doua caracteristica a secolului al XVIII-lea se refera la aparitia unei paturi taranesti instarite, a unor comunitati rurale independente de marile latifundii, a caror vitalitate se manifesta prin ctitorirea unui mare numar de biserici satesti. Trasatura definitorie a celor cca. 200 de astfel de biserici care se mai pastreaza din aceasta categorie o constituie picturile exterioare.

La bisericile din Slatioara, Pausesti-Maglasi, Cainenii Mari si Cainenii Mici, la Neghinesti-Cacova, Ursani, Horezu, registrul superior sau intreaga fatada infatiseaza in culori vii Apostoli si Sibile, scene laice reprezentand obstea ctitorilor. Pilde din cartile populare care circulau in epoca sau motive vegetale alcatuind decoratii luxuriante sunt de asemeni prezente. De cu totul alta factura decat picturile exterioare din Moldova secolului al XVI-lea, frescele ce impodobesc bisericilor oltenesti pot fi socotite stralucite exemplare ale arhitecturii populare de zid.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles