Teatrul National I.L.Caragiale

Trimis la data: 2011-12-03 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 2454
Autor: Ioana Moldoveanu Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Teatrul romanesc se dezvolta in tara noastra ca sI in alte tari, din rasaritul Europei, in procesul luptelor pentru lichidarea feudalismului sI dezvoltarea capitalismului. Tineri greci din Bucuresti, cu sprijinul Domnitei Ralu, fiica lui Caragea Voda, organizeaza spectacole in limba elena, rolurile principale fiind detinute de Costache Aristia, care va deveni unul din principalii sustinatori ai miscarii teatrale romAnesti. Domnita Ralu initiaza insa construirea la Bucuresti a unui teatru, pe locul numit Cismeaua Rosie.

Ioana Moldoveanu
Anul II, grupa 1

Teatrul Na]ional I. L. Caragiale





“Urma[ilor mei V`c`re[ti
Las vou` mo[tenire
Cre[terea limbii romŚne[ti
{I a a Patriei cinstire.”
Enache V`c`rescu

Teatrul Na]ional a fost prezent prin activitatea sa la toate fr`mŚnt`rile [I marile evenimente ale istoriei ]`rii noastre din ultimii 150 de ani. Aici s-a format [I tot de aici s-a r`spŚndit marea tradi]ie realist` a artei scenice [I dramaturgice.

Teatrul romŚnesc nainte de ntemeierea Teatrului Na]ional din Bucure[ti


Teatrul romŚnesc se dezvolt` n ]ara noastr` ca [I n alte ]`ri, din r`s`ritul Europei, n procesul luptelor pentru lichidarea feudalismului [I dezvoltarea capitalismului.
Tineri greci din Bucure[ti, cu sprijinul Domni]ei Ralu, fiica lui Caragea Vod`, organizeaz` spectacole n limba elen`, rolurile principale fiind de]inute de Costache Aristia, care va deveni unul din principalii sus]in`tori ai mi[c`rii teatrale romŚne[ti.
Domni]a Ralu ini]iaz` ns` construirea la Bucure[ti a unui teatru, pe locul numit Ci[meaua Ro[ie.
Se nfiin]eaz` “Societatea Literar`” condus` de c`tre Ion CŚmpineanu, Ion Eliade, I. V`c`rescu [I C. Aristia. Repertoriul teatrului elenist va fi [I mbog`]it de societ`]ile culturale [I prezentat n traducere romŚneasc`. Teatrul va aduce astfel o contribu]ie de seam` la afirmarea limbii na]ionale n cultura romŚn`.
|n decembrie 1816 Gh. Asachi prezint` la Ia[I, primul spectacol n “limba moldoveneasc`”, pastorala “Mirtil [I Hloe”. |n 1819, la Bucure[ti, Ion Eliade R`dulescu organizeaz` primele spectacole n limba romin`, reprezentŚnd “Hecuba” de Euripide [I “Avarul” de Moliere.

|ntemeierea Teatrului Na]ional RomŚnesc

|n grupul lui C. Golescu, la Bra[ov (1821), n “Societatea literar`” a lui C. Golescu [I I. Eliade, n “Socitatea Filarmonic`”, nfiin]at` la 1833 de Ion CŚmpineanu, C. Aristia [I I. Eliade n “Conservatorul Filarmonic Dramatic”, nfiin]at de Ghe. Asachi, la Ia[I n 1836, se na[te ideea cre`rii unui teatru romŚnesc [i ns`[i Ini]iativa cl`dirii unui Teatru Na]ional.
31 decembrie 1852 reprezint` data inaugur`rii Teatrului cel Mare, a[a cum s-a numit la nceput. Ideea cre`rii unui teatru na]ional se na[te n sŚnul “societ`]ilor culturale” nfiin]ate nalinte de 1840.
Dezvoltarea teatrului romŚnesc este strŚns legat` de dezvoltarea culturii na]ionale, a culturii democratice pa[optiste. Prin pres` [I prin activitatea cultural` a societ`]ilor pomenite se urm`re[te promovarea limbii romŚne n teatru, formare [I dezvoltarea limbii literare.
Matei Millo va aduce la Bucure[ti un lung [ir de reprezenta]ii, care vor avea un mare r`sunet n teatrul [I publicul bucure[tean. El reprezint` “Coana Chiri]a la Ia[I”, “Doi mor]I vii”, “Tuzu calicu”, “Cei doi ur[I”, “Papa hŚrca”.
Construc]ia tetrului a nceput n 1846, pe locul fostului Filaret,dup` proiectul arhitectului vienez Heft. Sala trebuia s` aib` 500 de locuri. CŚnd izbucne[te revolu]ia din 1848, zidurle teatrului abia se ridicau de cŚteva palme deasupra p`mŚntului. |n timpul revolu]iei lucr`rile se suspend` [I nu vor fi reluate decŚt n 1850.
La redeschiderea lucr`rilor Costache Caragiale, ntors de la Craiova unde se refugiase dup` revolu]ie, intervine pentru schimbarea planurilor teatrului. El cere m`rirea capacit`]ii tetruluui pentru c` “teatrul trebuie s` fie al tuturora”. Deoarece temeliile erau deja ridicate, sala Teatrului Na]ional a ajuns s` cuprind` 1000 de spectatori prin ngustarea culoarelor lojilor, prin mic[orarea foaierelor [I a unei galerii foarte spa]ioase.
|nainte de deschiderea noului teatru, C. Caragiale ncheie un contract cu Departamentul Trebilor din L`untru, primul contract al trupei romŚne n teatrul cel nou, semnŚnd ca primul director al Teatrului Na]ional.
Deschiderea Teatrului cel Mare a avut loc miercuri 31 decembrie 1852, cu spectacolul inaugural “Zoe sau umor romŚnesc”, vodevil pe muzica lui Ioan Wachmann. Rolurile principale au fost jucate de Costache Caragiale [I Niny Valey. |n aceea[I sear` a fost prezentat [I un program de oper` italian`. Cezar Boliac scria n “Trompeta Carpa]ilor” : “La [apte ore [I jum`tate sala era plin` [I str`lucea n toat` splendoarea ei. Afluen]a publicului fu atŚt de mare, ncŚt pre]ul unui bilet de intrare se urc` pŚn` la un galben un loc de parter”.
Urm`torul director al teatrului [I totodat` un mare actor, Matei Milo impun` n teatrul nostru na]ional acel repertoriu care reprezint`, cum singur a m`rturisit-o, “oglinda vie a poporului romŚn”. “Chiri]a”, [I “Mama Anghelu[a”, “Barbu L`utaru”, “Haimanaua”, “Sandu Napoil`” [I atŚtea din variatul repertoriu al lui Alecsandri, la care va ad`uga pe cele create de el nsu[I n “Baba HŚrca”, “Jianu”, “Apele de la V`c`re[ti” etc. sunt crea]ii pe care Millole d` primul vigoare realist` necesar`.
Odobescu este primul ce a[eaz` pe frontispiciul Teatrului cel Mare titulatura “Teatrului Na]ional”.

Teatrul Na]ional n primii ani ai “Societ`]ii Dramatice”

Petre Gr`di[teanu alc`tuie[te dup` R`zboiul de Independen]` primele legi organice ale teatrului, adoptŚnd corpul de texte legislative care st`teau pe atunci la baza “Comediei Franceze”.
La apelul lui Ion Ghica, primul director al teatrului de dup` 1877, se fac primele abonamentela teatru. Se str`duie[te s` nzestreze tetrul decoruri, rechizite, costume, mobilier, accesorii [I s` mbog`]easc` literatura dramatic` cu opere demne de admirat: “Despot Vod`”, “SŚnziana [I Pepelea” (Alecsandri), [I “O noapte furtunoas`” de I. L. Caragiale, pus` pentru prima dat` n scen` la 18 ianuarie 1879.
Caragiale vine la conducerea Teatrului Na]ional n anul r`scoalelor ]`r`ne[ti din 1888. |mpreun` cu trei mari actori ai tetrului romŚnesc, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu [I C. Nottara, pune n scen` unele din cele mai grele piese ale lui Shakespeare: “Hamlet”, “Othello” [I “Romeo [I Julieta”. Caragiale a adus inova]ii precum nceperea spectacolului la o or` precis` [I stingerea luminilor pe parcursul acestuia.
C. Nottara spunea despre Caragiale: < Aproape la toate repeti]iile lua parte [I juca fiecare rol n parte. CŚnd avea ceva de obiectat spunea: “ Ce-ar fi m`I b`ie]I s` facem a[a?”[I cŚnd vedea c` a nimerit-o f`cea mare haz. >.
La 5 mai 1889 Caragiale p`r`se[te func]ia de director al Teatrului Na]ional.

Dezvoltarea realismului n tetrul romŚnesc la sfŚr[itul secolului XIX [I nceputul secolului XX

Dup` plecarea lui Caragiale teatrul are o perioad` de regres. Scriitorii sunt nevoi]I s` deschid` ber`rii ca s` aib` din ce tr`i. Rali]a Mih`ileanu, una din primele artiste dramatice, ajuns` la b`trŚne]e, cere s` I se acrde “cel pu]in o pensie (ca s` am din ce tr`I), nemaiavŚnd o alt` resurs`. |n acela[I an, 1866, Iorgu Caragiale b`trŚn, cere prelungirea ajutorului de 60 de lei pe lun`, dat de Teatrul Na]ional pŚn` atunci. Pentru N. Mincu, vechi actor, Direc]ia general` a teatrelor cere “un loc gratisla oricare cimitir din capital`”. Mari actori ai vremii, Gr. Manolescu, Aristizza Romanescu, Ion Petrescu, M. Mateescu, Aristide Demetriade, p`r`sesc scena Teatrului Na]ional pentru cea de provincie.
Odat` cu preluarea conducerii de c`tre Petre Gr`di[teanu, n 1899,se nfiin]eaz` “mar]ile clasice” [I “matineurile populare”, spectacole la care erau jucate piese clasice universale precum “C`s`toria lui Figaro” (Beaumarchais), “Avarul” (Moliere), “Ruy Blas” (Victor Hugo), “Hamlet” (Shakespeare), dar [I capodopere romŚne[ti de pŚn` atunci: “O noapte furtunoas`”, “R`zvan [I Vidra”, “FŚntŚna Blanduziei”.
La reluarea comediei lui Caragiale, presa vremii scrie: “Reprezenta]ia de sŚmb`t` a fost ca un fel de rena[tere a tetrului romŚnesc [I am sim]it o nespus` bucuriecŚnd am v`zut sala aceea n]esat` de lume [I aplaudŚnd cu frenezie”.
|n anii ce urmeaz`, pŚn` la primul r`zboi mondial, Teatrul Na]ional a avut directori precum I. Bacalba[a, Al. Davilla [I Pompiliu Eliade.

Teatrul Na]ional ntre cele dou` R`zboaie Mondiale

Imediat dup` primul R`zboi Mondial Conducerea este preluat` de c`tre Victor Eftimiu. Acesta pune n scen` pentru prima dat` pe Lev Tolstoi, “Puterea |ntunericului”. Comedia sa “ Omul care a v`zut moartea” este prezentat` cŚ]iva ani mai tŚrziu, n premier` de compania so]ilor Bulandra.
Camil Petrescu, urm`torul director, nfiin]eaz` n cadrul Teatrului Na]ional, {coala de regie experimental`.
Urmeaz` la conducere oamenide cultur` precum Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Liviu Rebreanu. Se pun n scen` n aceast` perioad` piese precum: “Masca” de Ion Sin-Giorgiu, “Papagalii” de C. RŚule], se prezint` autobiografia lui Mussolini - “Napoleon” [I se monteaz` piesa “Iulius Caesar”.
Dou` dintre cele mai valoroase lucr`ri dramatice ale lui Camil Petrescu, “Jocul Ielelor” [I “Danton”, nu izbutesc s` vad` niciodat` lumina rampe ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles