Tehnologia de producere a vinurilor roze din soiurile rosii Merlot si Pinot Noir

Trimis la data: 2009-11-10 Materia: Agronomie Nivel: Facultate Pagini: 16 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Coxy Dimensiune: 260kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Vinul roze este un tip de vin intermediar, între vinul alb şi vinul roşu, între vinul obţinut fără maceraţie peliculară şi vinul de maceraţie. După Institutul Tehnic al Vinului din Franţa, vinul roze este produs de fermentaţie al mustului de struguri cu pieliţa colorată şi pulpa necolorată sau foarte slab colorată, sau al unui amestec de musturi din struguri albi şi a unei cantităţi de struguri negri, cu sau fără maceraţie, cu constituenţi structurali ai mustului, fermentaţia fiind realizată în aşa fel încât culoarea vinului rămâne roz, şi cu un anumit conţinut în pigmenţi antocianici.

Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile "pătate", care pot proveni dintr-un amestec întâmplător la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantităţi de struguri coloraţi sau când vasele de vin roşu, după o condiţionare şi igienizare sumară, se folosesc pentru vinuri albe.

Strugurii, rodul a mii de soiuri de viţă de vie cultivate pe areale întinse, în condiţii pedoclimatice diferite dobândesc însuşirile specifice soiurilor, influenţate de arealul de cultură, condiţiile meteorologice ale anului de recoltă şi de tehnologia de cultură a viţei de vie, prin vinificaţie asigură realizarea unei palete largi de sortimente de vinuri.

Prelucrarea strugurilor pentru vin şi operaţiunile tehnologice de îngrijire şi condiţionare ale vinului de la formare până la îmbuteliere constituie activitatea de vinificaţie, în care prelucrarea strugurilor se numeşte vinificaţie primară.

Vinificaţia este ramura industriei alimentare, care foloseşte în exclusivitate struguri ca materie primă. În urma prelucrării strugurilor se poate obţine o gamă largă de produse vitivinicole: must şi produse pe bază de must, vinuri şi produse pe bază de vin şi alte produse rezultate în urma vinificării.

Vinificaţia, ca ramură prelucrătoare, prin gradul mare de mecanizare şi automatizare, constituie o piaţă de desfacere pentru industriile din amonte. Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută şi prin compoziţia chimică, reprezintă băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman. Plinius cel Bătrân, vorbind despre calităţile vinului, afirma că este “întăritor şi producător de sânge, întreţine sănătatea, ajută digestia, odihneşte stomacul, măreşte pofta de mâncare, alungă răceala, ajută diureza şi produce somn liniştit.” Băut cu moderaţie, vinul întăreşte vederea şi nervii, dar în cantitate prea mare acestea slăbesc. El recomandă vinul ca remediu contra otrăvirilor cu ciuperci, cucută, aconit, argint viu sau opiu, contra înţepăturilor de păianjen şi muşcăturilor de şerpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A.,1996).

Louis Pasteur, părintele vinificaţiei, a declarat vinul “cea mai sănătoasă şi mai nobilă dintre băuturi”, iar I.C.Teodorescu şi colab.(1966) l-au prezentat ca o “băutură aleasă, căreia omul i-a rămas fidel, folosită cu măsură, poate fi un tovarăş bun, care ajută, stimulează şi inspiră, desfată, veseleşte şi înalţă, tot aşa cum dăunează şi degradează când această măsură lipseşte, chiar şi apa cea sănătoasă băută în cantitate prea mare, devine vătămătoare”.
Vinul, consumat în cantităţi moderate în timpul meselor, este un complement alimentar, medicament şi energizant.

Vinul este folosit în gastronomie, unde, prin marea varietate se poate asocia la nenumărate preparate culinare, de la aperitiv la desert, nu ca un aliment propriu-zis ci ca un ca însoţitor. Asocierea vinurilor cu diferitele feluri de mâncare este o adevărată ştiinţă, care a creat specialişti în acest domeniu, numiţi somelieri. Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra organismului. Alcoolul etilic, în cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului. Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector împotriva aterosclerozei şi favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular. Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lângă efectul antioxidant şi favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul are capacitatea de a inhiba răspândirea celulelor bolnave de cancer în alte zone (metastaza).

Populaţiile consumatoare de vinuri înregistrează creşteri ale longevităţii vieţii, reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular şi un procent mai mic de alcoolici.
Dieta populaţiei din sudul Franţei cu alimente bogate în colesterol şi grăsimi (brânză, unt, ouă, carne) asociată cu un consum moderat de vin constituie „paradoxul francez”, unde rata afecţiunilor cardiovasculare este mult mai scăzută ca efect al consumului de vin. Recomandarea consumului de vinuri este totuşi rezervată, datorită conţinutului în alcool, care în cantităţi mari devine nociv organismului şi se manifestă prin: dureri de cap, reducerea capacităţii de concentrare şi atenţiei, încetinirea activităţii cerebrale şi blocarea reflexelor, distrugerea ficatului (ciroza), osteoporoză, creşterea riscului de cancer de gât, ficat, sân, esofag, presiune arterială ridicată, ulcere de stomac, afectarea muşchiului inimii, pancreatită acută şi cronică, nivel ridicat de trigliceride şi obezitate.

Vinul este sursă de inspiraţie pentru artişti, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Viţa de vie şi vinul se regăsesc în picturi rupestre, tăbliţe de lut, mozaicuri antice, pe diferite vase, în tablouri şi sculpturi celebre, poezii şi cântece. Consumul raţional de vin (Băducă Câmpeanu C., 2001) este o dovadă a gradului de civilizaţie al unei populaţii, dar pentru a putea vorbi despre un consum raţional şi civilizat de vin, el trebuie să fie consumat, cu precădere la masă, alături de mâncarea cu care se asociază în mod armonios. Vinul nu este un produs indispensabil în alimentaţie, dar este, cu certitudine, un produs care înfrumuseţează viaţa omului, pe care o însoţeşte permanent, fiind prezent la toate evenimentele importante: naştere, căsătorie, moarte, la toate aniversările, sărbătorile şi petrecerile noastre.

Istoricul viticulturii in Moldova
Viticultura si vinificatia ani de-a randul au ramas principalul gen de activitate al populatiei. Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar in documentele scrise si vestigiile istorice, dar si in folclor, obiceiuri, in limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui teritoriu este indisolubil legata de practicarea si evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape.

Perioada preistorica
In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a fost cunoscuta pe acest spatiu inca din epoca eneolitului, adica cu sapte mii de ani in urma. Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana – pe cioburi de ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 inainte de era noastra, au fost identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in materie, apartinand incontestabil unui soi cult. Prelucrarea (fermentarea) poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.

Perioada antica
Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara industriala" (in raport cu realitatile acelui timp) producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri.
Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapanire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste pana astazi pentru tot ce este legat de producerea vinului.

Evul Mediu
In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific „cult al vinului", fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste perfectionare tehnologia vinicola, se construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau dregatori, in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, in special a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul, raspundea literalmente cu propriul cap.
Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman (secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si mai mult, cuprinzand Ucraina si Orientul.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles