Tema iubirii si a naturii in poezia lui Eminescu

Trimis la data: 2003-03-07 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Jurcau Mihai Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Tema iubirii si a naturii in poezia lui Eminescu - Creaţia lui Eminescu nu reprezintă o fulguaţie uluitoare, unică şi neaşteptată pe cerul poeziei românesşti,ci o sinteză de tradiţie popular-naţională şi de cultură, concentrată într-o personalitate genială, cu o gânduire socială şi filosofică profundă şi cu o sensibilitate de acuităţi superioare.
Raporteaza o eroare

Tema iubirii si a naturii in poezia lui Eminescu - A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu poate să ajungă vorba pâna la el fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singuratecă slavă.

Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus şi peste vazduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte. Este universal ca poet şi este universal în poezie. În poezia lui Eminescu gasim de toate: de la peisaje şi descrieri ale naturii, la istorie şi descrierea unor întâmplări, de la basm la fantastic, de la dragoste şi iubire la durere şi tristeţe.

Totuşi, cea mai predominantă faţadă a poeziei eminesciene este dragostea, iubirea şi natura. În literatura noastră Eminescu este fără indoială cel mai mare poet al iubirii şi cel mai iscusit cântăreţ al splendorilor naturi. Caracterul popular şi profund uman al poeziei sale erotice asociat cu măreţia tulburătoare a frumuseţilor naturii răspundea aspiraţiilor lui Eminescu înspre un inalt ideal de frumuseţe şi puritate, ideal afirmat si apărat împotriva unei societăţi care-l calcă in picioare.

După cum observase si Ghica in poeziile de dragoste si de natură se dezvăluie filonul sănătos optimist al creaţiei poetului. De fapt aceste doua teme se află strâns împletite întregindu-se organic şi reciproc.
Ibrăileanu vorbind despre cele două faze din creaţia matură a lui Eminescu preciza că prima (1870-1879) se caracterizează prin aceea ca “sentimentul iubirii in faza aceasta e mereu amestecat cu sentimentul naturii”.Aceste sentimente se cheamă unul pe celalalt. Uneori nici nu poţi hotărâ bine dacă aceste poezii sunt imnuri inchinate naturii ori iubirii.

Într-adevăr în prima făză întâlnim multe din poeziile în care poetul cântă o dragoste senină, frumoasă şi împăcată împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric de natură proaspătă şi viguroasă ca in ” Făt-Frumos din tei “. Povestea codrului din ’’Făt-Frumos din tei’’ cu totu reprezentativă în acest sens este chemarea din ’’Dorinţa’’:
“Vino-n codru la izvorul / Care tremură pe prund ,unde o natură paradisiatică oblăduieşte visul trăit al dragostei: Adormit de armonia / Codrului bătut de gânduri / Flori de tei deasupra noastră / Ca să cadă rânduri-rânduri”, sau euforia din ’’Sara pe deal’’ precum şi calma evocare a iubirii fericite din ’’Floarea-albastră’’.

Despre intensitatea şi statornicia sentimentului de iubire se vorbeşte în cadrul legendei Strigoii; la fel in povestea de dragoste a lui Calin, cu magnifica imagine a naturii ori in beatitudinea ce transpare prin umbra amară a aşteptării (’’Lacul’’) în balsamul odihnitor al prezenţei iubirii (’’Inger de paza’’,’’Noaptea’’) ca şi în unele postume din această epocă: ’’ Ea-şi urma cărarea-n codru, Dormi! Stau in cerdacul tău etc...’’

Poezii ce exprimă o tonalitate senină a sentimentului erotic si chiar dragostea fericită există însă şi in faza următoare: ’’Freamăt de Codru’’, ’’Somnoroase păsărele’’, ’’La mijloc de codru des’’ la care se pot adăuga nepieritoarele şi inegalabile momente închinate iubirii şi naturii din ’’Scrisoarea IV’’ şi ’’Luceafărul’’.

În toată poezia erotică a tinereţii, figura iubitei are o lumina şi o căldură dobândite din concreteţea imaginii ei pentru poet. În poezia ’’ Floare Albastra ’’ ea e ’’ roşie ca mărul ’’ ; în ’’ Crăiasa din poveşti ’’ ‚’’...Păru-i galben, / Faţa ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei albaştrii / Toate basmele s-adună ’’. Tot aşa şi în ’’Dorinţa’’.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.