Teme si motive eminesciene

Trimis la data: 2003-12-06 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Apostol Stelian Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mihai Eminescu(1850-1889) este cel mai mare reprezentant al romantismului românesc şi cel din urmă mare poet romantic european(în ordine cronologică). Eminescu a făcut parte din seria de scriitori care au dat strălucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley, Lamartine şi alţii. Opera sa cuprinde teme, motive şi atitudini ce ţin de marea literatură a lumii:

TEME SI MOTIVE EMINESCIENE
Mihai Eminescu(1850-1889) este cel mai mare reprezentant al romantismului românesc şi cel din urmă mare poet romantic european(în ordine cronologică). Eminescu a făcut parte din seria de scriitori care au dat strălucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley, Lamartine şi alţii. Opera sa cuprinde teme, motive şi atitudini ce ţin de marea literatură a lumii:

1. Naşterea şi prăbuşirea Universului.
„Scrisoarea I”, „Luceafărul” şi „Rugăciunea unui dac” sunt câteva din lucrările care au ca temă ”Facerea şi desfacerea”, denumire dată de George Călinescu. Unul din motivele cuprinse de această temă este proporţia gigantică a spaţiului şi timpului universal. Acest motiv reprezintă viziunea romantică eminesciană a Cosmosului în antiteză cu fiinţa umană neînsemnată şi muritoare; această viziune mai cuprinde şi evoluţia Cosmosului(situată intre cele două capete: geneza şi stingerea), armonia născută din rotirea aştrilor şi perspectiva mitologică.

„Scrisoarea I” este lucrarea reprezentativă acestei teme, fiind alcătuită dintr-o cosmogonie cuprinsă în două cugetări: una pe tema destinului uman ţi una pe tema soartei geniului.

În prima parte a textului(versurile 1 –28) ne este prezentat un cadru romantic, la vreme de seară, unde lumina enigmatică a lunii se împrăştie peste o lume vană, născută dintr-un vis al Nefiinţei. Această privelişte din natură scoate la iveală mai multe ipostaze ale fiinţei umane, dintre care reţinem doar două:

„Vezi pe-un rege ce-mpânzeşte globu-n planuri pe un veac,
Când la ziua cea de mâine abia cugetă un sărac…
Deşi trepte osedite le-au ieşit din urna sorţii,
Deopotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii”

În altă parte a poemului, Eminescu îi prezintă pe oameni ca fiind „umbre pe pânza vremii”, care se metamorfozează în „mii de coji” şi în „nume trecătoare” duse de timp; trecătoare este şi gloria, umilul om sărac şi regele cel puternic fiind uniţi de acelaşi destin, care cuprinde tot ceea ce se află sub patina vremii: „geniul morţii”.

Nimeni şi nimic nu poate sta în calea acestui destin: nici Timpul(care va deveni eternitate moartă), nici Universul(care cândva nu va mai exista) şi nici geniul(care trăieşte drama unei minţi îngrădite de timpul prea scurt al vieţii umane); întregul poem este străbătut de ideea romantică a succesiunii generaţiilor, a evoluţiei şi a morţii universale.

A II-a secvenţă(versurile 29-38) este dominată de imaginea romantică a „bătrânului dascăl” , reprezentând geniul. Aici se află în antiteză: înfăţişarea umilă cu gândirea savantului, „dispărut din cercul ideilor, în lumea contemporana, tristeţea celui care vede mizeria vieţii; toate acestea se încadrează în romantism.

Elemente romantice găsim şi în episodul cosmogonic(versurile 39-86):
Viziunea mitologică a naşterii Universului; timpul anterior naşterii celei dintâi planete coincide cu „A fost odată…” al basmelor. Tot la mitologie face referire şi {i imaginea titanului întunecat, cu sugestii în care Fiinţa, Nefiinţa şi Nepătrunsul apar ca nişte zeităţi, iar pacea întruchipată ce stăpânea Haosul „pare a fi un dragon mitic”, după spusele lui George Călinescu.
Viziunea gigantică a Cosmosului în care rotirea lentă a planetelor creează impresia de armonie.

Proiectarea omului pe fundalul eternităţii; acest fragment este situat între episodul naşterii Universului şi cel al stingerii(versurile 61 –74). Personajele sunt caracterizate cu ajutorul antitezei romantice: oamenii sunt „muşte de-o zi” ce trăiesc pe o planetă minusculă.
Viziunea stingerii Universului este prezentată în ultima parte a poemului(versurile 75 –86); spaima creată de moartea Universului face ca planetele să îngheţe şi ca timpul să devină veşnicie prin trecere în nefiinţă.

2. Naşterea şi surparea marilor civilizaţii.
Autorul lucrării istorice „Memento mori!”, dorea să traverseze toată evoluţia omenirii, cu ajutorul unui pas gigantic, din antichitate şi până la Comuna din Paris(1871). Urieşenismul acestei viziuni apare o dată cu filozofia zădărniciei cu tentă elegiacă, ce se intensifică la finalul poemului „Împărat şi proletar”( despre care Călinescu spune că ar fi o „derivaţie” din „Memento mori!”): eforturile omului, născute din dorinţa de trăi, sunt în zadar, pentru că viaţa nu este decât un vis al Nefiinţei: „Căci vis al morţii eterne e viaţa lumii-ntregi”.

Întoarcerea la timpul mitic ar putea fi salvarea despre care vorbea tribunul-proletar în prima parte a poemului: „vremile aurite/ Ce mitele albastre ni le şoptesc adesea”.
3. Istoria ca devenire şi ca dramă.
Aceasta este cea de a III-a temă romantica eminesciană, lucrarea ce-i corespunde fiind „Scrisoarea III”. Cel; dintâi motiv al acestei teme este visul. La fel ca şi Cosmosul, care s-a născut dintr-un vis al Neantului, a luat viaţă şi imensul stat otoman: dintr-un vis al primului sultan; istoria marelui popor turc reprezintă doar împlinirea visului.

Romantică mai este şi antiteza care atinge nivelul modelului primordial repetabil: între Cuceritor(Baiazid) şi Apărător(Mircea cel Bătrân), între armata transformată în „pleavă” şi cea devenită „potop ce prăpădeşte”, între perioada întemeierii şi cea a surpării.
Imaginea aproape fabuloasă a voievodului este de asemenea un motiv romantic. În momentul luptei Mircea capătă proporţiile unui erou.
Elementele naturii participă şi ele la acest eveniment. Dunărea(care devine şi ea un personaj ce îneacă „spumegând” oastea duşmană), codrul(care ascunde „mii de capete pletoase” ca nişte clone ale lui Mircea) şi „râul –ramul” sunt simboluri ale naturii veşnic vii.

4. Iubirea ca aspiraţie neîmplinită.
Câteva din poeziile care se încadrează în această temă sunt: „Floare albastră”, „Lacul”, „Dorinţă”, „Sara pe deal”, Pe lângă plopii fără soţ”.
În poeziile lui Eminescu(chiar şi înainte de 1876), iubirea este un vis, un ideal mereu neîmplinit; diferenţa dintre cele două perioade de creaţie ale poetului este că în prima parte natura apărea ca un spaţiu feeric, elementele acesteia constituind motive romantice: codrul(spaţiu magic şi plin de mister), teiul(arbore sfânt care îi îmbracă pe tineri cu veşmântul nevinovăţiei), lacul(element lamartinean al visului de iubire), luna şi mulţimea de flori.

Daca citim poeziile închinate dragostei, remarcăm că Eminescu reface destinul Luceafărului; el trăieşte visul unei iubiri pământene mereu neîmplinite:
„Dar nu vine…singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.”
(„Lacul”)

Un alt motiv este neînţelegerea de care dă dovada femeia ce i-a oferit măreţia eternizării. Iubita este şi ea o fata de împărat, pe care poetul o apără de scurgerea timpului şi o pune în lumina Genezei. Dar pe măsură ce visul de iubire se stinge, iubita se pierde în negurii uitării, în mit:
„Căci astăzi, dacă mai ascult
Nimicurile –aceste,
Îmi pare-o veche, de demult
Poveste.”

5. Inspiraţia din folclor.
Se încadrează şi ea în totalitatea temelor romantice, aşa că Eminescu îi conferă o tentă proprie: în poezia „Revedere”, pădurea apare ca un mit, ca şi când prin veşnicia sa, ar fi o zeitate.

Poemele „Călin(file din poveste)” şi „Luceafărul” au la bază mitul Zburătorului. Cele două poeme au elemente comune: dragostea nefirească dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare se termină în vis şi este proiectată în basm; fata îşi cheamă iubitul pe pământ(dar singura care se supune dorinţei acestuia –„Iar tu să-mi fii mireasă” –este fata de crai –„Călin…”). Numai în poemul „Călin(file din poveste)”are loc nunta ca mijloc de integrare în armonia cosmică; faptul că arborii capătă strălucire argintie datorită luminii lunii, iarba care „pare de omăt” şi albastrul florilor înzestrează nunta cu acea puritate caracteristică începuturilor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles