Tendinte in sfera distributiei marfurilor

Trimis la data: 2003-10-30 Materia: Economie Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Adrian Radu Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Tendinţe din sfera distribuţiei mǎrfurilor
Metodele de distribuţie evolueazǎ continuu. Apar noi forme de vânzare cu ridicata şi cu amǎnuntul, noi sisteme de distribuţie. Este interesantǎ analiza amplorii pe care au luat-o în ultimul timp sistemele de distribuţie verticalǎ, orizontalǎ şi cele cu mai multe canale, precum şi modul în care aceste sisteme coopereazǎ, vin în contradicţie şi concureazǎ unele cu altele.

Amploarea sistemelor de distribuţie verticalǎ
În prezent, sistemele de distribuţie verticalǎ (SDV) cunosc o extindere din ce în ce mai mare, ele formându-se cu scopul de a face concurenţǎ canalelor de distribuţie convenţionale. Un canal convenţional este format dintr-un producǎtor independent, din unul sau mai mulţi angrosişti şi din nul sau mai mulţi detailişti.

Fiecare dintre aceştia reprezintǎ o entitate de afaceri separatǎ, care cautǎ sǎ-şi maximizeze profiturile, chiar cu riscul de a reduce profitul obţinut de sistem în ansamblul sǎu. Niciunul dintre membrii canalului nu deţine controlul, total sau paţial, asupra celorlalţi membrii. McCammon a caracterizat canalele convenţionale ca fiind “reţele puternic fragmentate în care producǎtorii, angrosiştii şi detailiştii, reuniţi în mod liber, încheie cu prudenţǎ afaceri, negociazǎ în mod agresiv condiţiile de comercializare cu ceilalţi şi au, prin acesta, un comportament independent”.

Dimpotrivǎ, un sistem de distribuţie verticalǎ este format dintr-un producǎtor, unul sau mai mulţi angrosişti şi unul sau mai mulţi detailişti care acţioneazǎ ca un organism unitar. Unul dintre membrii canalului are dreptul de proprietate asupra celorlalţi, le acordǎ acestora dreptul de franşizǎ sau deţine un asemenea control asupra lor încât îi determinǎ pe aceştia sǎ coopereze.

Un sistem de distribuţie verticalǎ poate fi controlat de producǎtor, angrosist sau detailist. McCammon caracterizeazǎ SDV-urile ca fiind “reţele administrate de profesionişti şi planificate la nivel central, create pentru a obţine economii din operare şi maximum de impact asupra pieţei”. SDV-urile au luat naştere cu scopul de a supraveghea comportamentul membrilor canalului şi de a evita conflictul rezultat din urmǎrirea îndeplinirii obiectivelor propuse de cǎtre membrii acestuia.

Economiile se obţin ca urmare a volumului activitǎţilor prestate de membrii canalului, a puterii de negociere şi a eliminǎrii unor servicii prestate de mai mulţi dintre ei. Sistemele de distribuţie verticalǎ au devenit în acelaşi timp principala modalitate de distribuţie pe piaţa bunurilor de larg consum din SUA, ele deservind 70-80% din cerea totalǎ.

Cele trei tipuri de sisteme de distribuţie verticalǎ:
Un astfel de sistem reuneşte procesele de producţie şi de distribuţie într-o singurǎ unitate. Integrarea verticalǎ este o soluţie preferatǎ de firmele care doresc sǎ deţinǎ un control important asupra canalelor de distribuţie. Ea poate consta în integrarea “în amonte” sau “în aval”.

Compania Sherwin-Williams produce vopsele, dar deţine şi 2000 de unitǎţi de desfacere cu amǎnuntul.Giant Food Stores deţine capacitǎţi de fabricare a gheţii, de îmbuteliere a bǎuturilor rǎcoritoare, de producţie a îngheţatei şi o brutǎrie care furnizeazǎ magazinelor firmei toate produsele necesare, de la cornuri la torturi.

Gallo, cel mai mare producǎtor de vinuri, face mult mai mult decât sǎ scoatǎ pur şi simplu vin din struguri. Fraţii Gallo deţin proprietatea asupra Fairbanks Trucking Company, una dintre cele mai mari firme de transport din California. Cu cele 200 de semiremorci şi 500 de remorci, ei transportǎ vinul din Modesto (un orǎşel din centrul Californiei) şi aduc materiile prime – inclusiv var de la cariera proprie situatǎ la est de Sacramento (capitala statului California).

Dintre toţi producǎtorii de vin, Gallo îşi fabricǎ singuri sticlele – câte 2 mil/zi – iar firma Midcal Aluminium Co., care le aparţine, executǎ operaţia de capsare a sticlelor îmbuteliate. Majoritatea celor 1300 de producǎtori de vinuri, câţi numǎrǎ statul respectiv, se concentreazǎ pe activitatea de producţie, neglijând comercializarea. Compania Gallo, dimpotrivǎ, abordeazǎ fiecare laturǎ a activitǎtii de desfacere, adresându-se, prin ceea ce face, fiecǎrui consumator de vinuri. Ea are distribuitori proprii care opereazǎ pe un numǎr de 12 pieţe.

ADMINISTRAT
Acest tip de sistem de coordoneazǎ procesul de producţie şi distribuţie nu prin intermediul unui singur proprietar, ci prin intermediul dimensionǎrii activitǎţii şi puterii uneia dintre pǎrţi. Producǎtorii de marcǎ sunt capabili sǎ le asigure intermediarilor colaborarea şi sprijinul lor în activitatea de comercializare. Astfel kodak, Gillete, P&B şi Campbell Soup reuşesc sǎ stabileascǎ relaţii de cooperare mai puţin obişnuite cu intermediarii, relaţii care vizeazǎ diferite operaţiuni, precum: expunerea mǎrfurilor, dispunerea lor pe rafturi, promovarea şi stabilirea preţurilor.

CONTRACTUAL
Un astfel de sistem este rezultatul integrǎrii, pe baze contractuale, a programelor diferiţilor producǎtori şi distribuitori independenţi, cu scopul de a obţine creşterea economiilor sau creşterea volumului de vânzǎri într-o mǎsurǎ mai mare decât ar fi putut realiza pe cont propriu. R. Johnston şi P.R. Lawrence numesc un astfel de sistem: “asociere în scopul creǎrii de valoare adǎugatǎ”. SDV-urile contractuale au cunoscut cea mai mare extindere în ultimiii ani, acest proces fiind extrem de semnificativ pentru economia contemporanǎ.

Aceste sisteme sunt de 3 tipuri:
Lanţurile voluntare finanţate de angrosişti
Angrosiştii creeazǎ lanţuri voluntare de detailişti independenţi cu scopul de a-i ajuta pe aceştia sǎ facǎ faţǎ concurenţei impuse de marile lanţuri de distribuţie. Angrosistul elaboreazǎ un program prin care se urmǎreşte standardizarea practicilor comerciale ale detailiştilor independenţi şi obţinerea unor economii din procesul de aprovizionare, care sǎ permitǎ grupului respectiv sǎ concureze eficient cu lanţurile de distribuţie.
Cooper

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles