Teoria generala a dreptului - intrebari si raspunsuri

Trimis la data: 2016-01-24 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 179 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: sb_soad95 Dimensiune: 252kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Stiintele sociale, in general, stiintele juridice, in special: concept, trasaturi, exigente, interactiuni.
1.1 Caracterizati stiinta si trasaturile distinctive ale stiintelor juridice.
in forma cea mai generala, stiinta poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si a societatii. stiinta reprezinta "un sistem de cunostinte despre natura, societate si gindire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni".

Ea trebuie inteleasa, in acelasi timp, ca institutie, ca metoda, ca factor necesar pentru dezvoltarea productiei, ca izvor de idei.

Una dintre particularitatile stiintei consta in aceea ca ea aduna, sistematizeaza si analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii, in procesul dezvoltarii istorice fiecare stiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de cercetare: observarea, colectarea de informatii, organizarea de experimente etc.

Principalul scop al stiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura si societate.

Stiinta dreptului este cea care se ocupa de cercetarea aspectelor fundamentale ale realitatii juridice. Astfel, ea "studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului, institutiile politice si juridice, formele lor concret-istorice, corelatia cu celelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politico-juridice influenteaza societatea si suporta, la rindul lor, influenta sociala".1 Specificul dreptului ca stiinta consta in urmatoarele:
Stiinta dreptului este o stiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata de propriul obiect de studiu, depisteaza elementele contradictorii ale ordinii juridice.
Stiintele juridice nu au un caracter universal. Sistemele juridice sint foarte variate. Fiecare apartine unei anumite tari, fiind circumuscris intr-un anumit cadru teritorial
Dreptul este indisolubil legat de istorie. Realitatea juridica esteuna istorica. Nu exista drept absolut, neafectat de circumstante,rupt de nivelul de dezvoltarea istorica a societatii, de etapa istoricala care aceasta societate se atribuie. Astfel, dreptul se afla intr-un flux continuu, se dezvolta permanent, fapt ce impune ca si stiintadreptului sa fie legata de istorie. Stiinta dreptului este o stiinta umanista. Adresindu-se conduitei umane, dreptul considera omul ca fiind zona centrala de interes asferei sale de actiune. Aceasta determina faptul ca stiinta juridicasa fie o stiinta despre comportamentul omului in societate.

Dreptul este o stiinta practica. se preocupe de aplicarea practica a rezultatelor cunoasterii.Deductiile stiintei au valoare, daca sint orientate spre aplicarea lor practica.


1.2 Determinati criteriile de clasificare a stiintelor, in general, si a celor juridice in special, stabilind legatura dintre ele.
Profesorul Nicolae Popa considera ca sistemul stiintei dreptului este alcatuit din urmatoarele parti:
- Teoria generala a dreptului;
- Stiintele ajutatoare (participative).2
in viziunea profesoarei Sofia Popescu, stiintele juridice se impart in urmatoarele:
a) o disciplina de sinteza, care studiaza dreptul in ansamblu (teoria
generala a dreptului);
b) disciplinele juridice istorice;disciplinele juridice de ramura sau speciale;
c) disciplinele juridice auxiliare.1

Referindu-se la clasificarea stiintelor juridice, profesorul Gheorghe Avornic scoate in evidenta asemenea stiinte cum ar fi:
a) stiinte juridice istorico-teoreiice;
b) stiinte juridice de ramura;
c) stiinte juridice auxiliare.2

In ceea ce ne priveste, consideram oportuna clasificarea stiintelor juridice in urmatoarele categorii:
1. Teoria generala a dreptului si statului ca o stiinta juridica de sinteza;
2. Stiintele juridice istorice, care studiaza dreptul, statul, conceptiile juridice in evolutia lor istorica concreta (istoria doctrinelor politicesi juridice, istoria universala a statului si dreptului, istoria dreptuluiromanesc etc.);
3. Stiinte juridice de ramura (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptul funciar etc.);
4. Stiinte juridice interramurale (dreptul economic, dreptul ecologicetc.);
5. Stiinte juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, statisticajudiciara, medicina legala etc.).
6. Un loc deosebit in sistemul stiintelor juridice revine stiintei dreptului international.

Stiintele juridice, ca si teoria generala a dreptului si statului, studiaza statul, dreptul ca fenomene sociale luate in ansamblul lor. In acelasi timp, insa, aceste stiinte difera.

In timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea juridica dintr-o anumita tara (de exemplu, istoria statului si dreptului romanesc), teoria generala poate face abstractie de aceasta, neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.

Caracteristic, de asemenea, e si faptul ca istoria studiaza statul, dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obligatorie a teoriei.

Studiul istoriei statului, dreptului "scoate la iveala existenta unor legi ale aparitiei, deveni-rii sau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile generale ale dezvoltarii sociale. Teoria generala a dreptului si statului, precum si celelalte stiinte juridice, prin natura lor, se limiteaza sa explice fenomenele juridice existente, expun "ceea ce este", in timp ce filosofia dreptului are sarcina sa cerceteze tocmai "ceea ce trebuie" sau "ceea ce ar trebui sa fie" in drept, in opozitie cu "ceea ce este".

1.3 Argumentati necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist, estimind rolul acesteia in studiul celorlalte stiinte juridice.
Dupa cu am mentionat anterior teoria generala a dreptului si statului ocupa un loc deosebit atit in sistemul stiintelor sociale, cit si in sistemul stiintelor juridice. Totodata mentionam faptul ca teoria generala a dreptului si statului se afla intr-o stinsa legatura cu practica sociala. Dupa cum mentiona Constantin Stere, "stiinta dreptului este o stiinta eminamente practica, in sensul kantian al cuvintului: ea trebuie sa puna norme pentru viitor, trebuie sa corespunda scopurilor pe care si le propune societatea; ea, intr-un cuvint se adreseaza legislatorului" si, dupa cum spunea A. Menger: "Ochiul unui adevarat legislator e neclintit indreptat spre viitor".2 Ideea scopului urmarit de societate e atit de predominata in drept, incit Ghering s-a crezut indreptatit sa puna pe frontispiciul lucrarii sale principale, ca moto, cuvintele: "Scopul este creatorul intregului drept".

Teoria, in general, si teoria dreptului si statului, in particular, este rezultatul productiei spirituale obstesti. Ea este cea care definitiveaza scopurile activitatii umane si determina mijloacele de realizare a lor. Cu alte cuvinte, ea este conceperea practicii existente.

La rindul sau, practica nu e o simpla experienta subiectiva a unui cercetator. Ea apare ca o activitate a oamenilor care asigura existenta si dezvoltarea societatii, ea e temelia vietii oamenilor. Practica constituie criteriul adevarului, examinatorul principal al teoriei.

Fiecare stiinta isi determina legaturile sale cu practica. Astfel, stiinta dreptului recomanda adoptarea normelor juridice de care societatea are nevoie. Aceste norme juridice "nu au inteles decit numai pentru ca se aplica la anumite cazuri concrete, la relatiile juridice dintre oameni. Ele au o insemnatate practica din acest punct de vedere, altfel nu ar avea nici un interes".

Legatura dintre stiintele juridice si practica a crescut indeosebi in ultimul timp cind un sir de societati si-au propus drept scop edificarea statelor de drept. Dar in asemenea conditii teoria generala a dreptului face o permanenta generalizare a experientei practice, constata lacunele dreptului, determina relatiile sociale care necesita o reglementare normativa juridica si. dimpotriva, scoate in evidenta acele relatii, reglementarea carora ar fi oportuna prin intermediul altor norme sociale.

Subliniind legatura indisolubila a teorie generale a dreptului si statului cu practica mentionam insemnatatea incontestabila a stiintei teoretice in pregatirea viitorilor practicieni in domeniul jurisprudentei. Fara o pregatire teoretica a viitorilor specialisti nu poate fi vorba de o societate in care sa guverneze legea.

Subiectul 2. Evidentiati si caracterizati drepturile politice.
2.1. Identificati drepturile politice consacrate de Constitutia Republicii Moldova.
Secretul corespondentei;Libertatea constiintei;Libertatea opiniei si a exprimarii;Libertatea partidelor si a altor organizatii social-politice.

2.2 Expuneti continutul drepturilor politice consacrate de Constitutia Republicii Moldova.
Articolul 30
Secretul corespondentei
(1) Statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractiunilor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2017 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2017 Evaluare Nationala 2017 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Acest site foloseste cookies: Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK