Teorie si metodologie geografica

Trimis la data: 2011-03-03 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Yoly Dimensiune: 45kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
CONTINUTUL TEMATIC:
1. GEOGRAFIA CA STIINTA
Definirea stiintei ca modalitate specifica de cunoastere umana. Geografia - stiinta sau obiect de cultura generala. Specificul stiintei geografice. Locul si importanta geografiei in sistemul stiintelor Pamantului. Mediul geografic ca obiect de studiu al geografiei. Sistemul stiintelor geografice.
2. REPERE ISTORICE ALE DEVENIRII GEOGRAFIEI CA STIINTA
Geografia in Antichitatea greco-romana. Geografia in Evul Mediu. Geografia in epoca Renasterii. Perioada premergatoare geografiei moderne. Geografia moderna si contemporana. Dezvoltarea Geografiei in Romania si a scolii geografice romanesti.

1. Geografia ca stiinta
Definirea stiintei, ca modalitate de cunoastere umana, si a geografiei ca stiinta. Stiinta provine etimologic din verbul latin scire, a cunoaste, si se refera la un mod de cunoastere asupra lumii, in principal a realitatii senzoriale - este o cunoastere de tip uman, relativa, trunchiata, corelabila cu progresul tehnic si necesitatile socio-istorice, mediata prin instrumentul mintii si al judecatii rationale.

Ceea ce defineste stiinta fata de alte forme ale cunoasterii umane, precum arta, religia sau filozofia, este nivelul libertatii de interpretare, respectiv nivelul de imaginatie care opereaza asupra unei experiente. Imaginatia, ca expresie a subiectivitatii individului, este incorsetata in stiinta de reguli stricte.

Stiinta reprezinta mai mult un mod, o cale de obtinere a cunoasterii despre lume si univers, avand drept obiectiv intelegerea structurii si a legaturilor dintre elemente si fenomene. Stiinta este mai mult o suma de metode de explorare si explicare provizorie a faptelor observate. In acest scop, stiinta recurge la o metodologie centrata pe testarea corectitudinii ipotezelor formulate, respectiv a unor raspunsuri explicative provizorii asupra unei realitati observate.

Orice stiinta are la baza axiome. In geografie acestea sunt: axioma planetara, axioma chorologica si axioma peisagistica. Axioma planetara se refera la faptul ca toate realitatile geografice sunt subordonate planetei Pamant. Nu putem vorbi de geografia altei planete. Axioma chorologica afirma ca toate marimile geografice au o localizare in spatiu, care se reflecta in relatii specifice de vecinatate.

Axioma peisagistica arata ca nu exista spatiu pe Terra a carui structura geografica sa nu fie ordonata conform unor interrelatii guvernate de legi. Aceste axiome stau la baza principiilor geografice, respectiv a regulilor si normelor care orienteaza cercetarea.

Primele informatii de natura geografica se cunosc inca din Preistorie, ca observatii empirice asupra unor regularitati fizice, fiind inscriptionate pe oase, coarne de cerbi, reprezentate in picturi rupestre etc. In urma cu peste 2500 de ani de exemplu, pe actualul teritoriu al Marii Britanii si in nord-vestul Europei au fost edificate structuri megalitice, formand ansambluri arhitecturale dintre care cel mai cunoscut este cel de la Stonehenge, din campia Salisbury, Anglia. Structurile megalitice par a combina scopuri religioase si astronomice, reveland principii matematice care implica teorema lui Pitagora, cu cel putin doua milenii inaintea nasterii acestuia.

Dintre nucleele de civilizatie ale Antichitatii, cel chinez si mesopotamian prezinta cea mai mare bogatie in informatii geografice, matematice si astronomice, explicabila prin necesitatea adaptarii la o natrua capricioasa, marcata de manifestari violente extreme: secete si inundatii, furtuni etc. Cu toate aceste observatii exacte si descrieri precise a regularitatii unor fenomene fizice, lipseste modul de explicare stiintifica, legitatile ramanand apanajul lumii zeilor, a miturilor si religiei.

Chinezii presupuneau o ordine cosmica fundamentata pe echilibrarea fortelor extreme, opuse (yin-yang) si armonia celor cinci elemente primordiale (apa, lemn, metal, foc si pamant). Cum si de ce se obtine armonia, nu era insa analizat. In mod similar, pentru egipteni, ocrotiti de natura blanda si protectoare a fluviului Nil, armonia lumii era consecinta vointei divine. Pentru babilonieni ordinea lucrurilor era mentinuta prin vointa capricioasa a zeilor.

In toate aceste culturi, se ajunsese la o observare si descriere de mare finete a realitatilor fizice, cu scopul practic de a manipula natura prin construirea de canale de irigatie si diguri de aparare, dar intelegerea si explicarea dependentelor dintre fenomene ramanea in atributiile religiei si magiei, nefiind subiect al rationarii logice.

Civilizatia greaca este prima care face saltul dincolo de constatare, spre o explicare rationala a faptelor naturale, care sa nu implice vointa arbitrara a zeilor. Chiar zeii devin treptat subiect al legilor rationale. Aceasta noua stare de fapt este legata de colapsul civilizatiei miceniene, care a dus la decaderea sistemului religios al triburilor grecesti.

In secolele al XII-lea si al XI-lea i.Hr., dorienii invadeaza Grecia, stabilindu-se in Peloponez si obligand celelalte triburi sa migreze in insulele Marii Egee si pe tarmul Asiei Mici. Aici era vestita cetate Troia (Ilion), care va fi cucerita dupa zece ani de lupte grele. Perioada care a urmat primelor migratii ale dorienilor a ramas sub denumirea de epoca homerica (sec. XII-VIII i.Hr.).

In acest rastimp, mitologia greaca devine un ansamblu de povestiri si legende despre oameni si zei, transmise de poeti, asa cum sunt poemele lui Homer, Iliada si Odiseea. Disparitia unui sistemul teologic capabil sa ofere o explicatie cosmologica profund coerenta, inlocuirea sa cu mitologii in care natura si viata omeneasca au fost desacralizate, a lasat loc liber infiriparii unei filozofii a naturii, din care ulterior s-a nascut stiinta.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles