Teorii ale emotiilor

Trimis la data: 2011-11-16 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Simona Lup Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
La începutul acestei lucrări voi defini emoţiile, si voi prezenta câteva generalitati ale emoţiilor, după care voi continua cu expunerea teoriilor acestora. Una dintre funcţiile importante controlate sau mediate de măduva spinării este reprezentata de stările emoţionale, care apar frecvent ca efect al satisfacerii sau manifestării unor tendinţe biologice.

TEORII ALE EMOTIILOR

La începutul acestei lucrari voi defini emotiile, si voi prezenta
câteva generalitati ale emotiilor, dupa care voi continua cu expunerea
teoriilor acestora.

Una dintre functiile importante controlate sau mediate de maduva
spinarii este reprezentata de starile emotionale, care apar frecvent
ca efect al satisfacerii sau manifestarii unor tendinte biologice.

Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care traduc
un specific al relatiilor mele cu un obiect sau o situatie, deci au un
caracter situational (Andrei Cosmovici). Emotiile pot fi declansate de
o împrejurare reala sau de una imaginara (gândul ca politia poate fi
pe urmele sala sperie tâlharul care are banii furati in geamantan).
Intensitatea lor e foarte variata: poate fi vaga, mijlocie, dar si
foarte mare , zguduind întregul organism.

Atât in vorbirea curenta , cat si in lucrarile de specialitate
psihologica, emotiile sunt frecvent identificate cu sentimentele , cum
ar fi iubirea si ura (dar sunt multe feluri de iubire: de tata , de
sot , de prieten , dragoste de munca, de patrie etc. dupa cum exista
si variate obiecte ale urii: fata de un rival , de un dusman , hot,
secta, o ideologie etc). Întorcându-ne la marii filozfi care au
analizat afectivitatea , constatam o asemenea lipsa de diferentiere.
Astfel, Rene Descartes, in lucrarea sa Les passions de l'ame
(Pasiunile Sufletului) descrie 40 de "pasiuni", printre care figureaza
, pe lânga emotii , sentimente , dorinte si chiar trasaturi de
caracter. Dar marele filosof francez considera ca toate isi au
originea in numai 6 pasiuni primitive: mirarea,
iubirea,ura,dorinta,bucuria si tristetea. Toate celelalte n-ar fi
decât varietati ale acestora sau rezultatul unor combinari ale lor.
Cum se vede 3 din pasiunile fundamentale sunt
emotii,doua-sentimente,iar una,dorinta, constituie o denumire generica
in care pot figura nenumarate aspiratii.1

Emotiile se asociaza in cupluri contradictorii (bucurie-tristete,
manie-relaxare, admiratie-dispret, simpatie-antipatie ), imprimând
polaritatea caracteristica vietii afective. De aici si dihotomia
clasica : emotii stenice care sporesc activitatea, maresc forta si
energia persoanei, si emotii astenice , care diminuiaza energia si
activismul persoanei. Aceasta polaritate rezulta din corespondenta,
respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile , obisnuintele
individului si situatiile sau evenimentele vietii. 2

a)Teoria intelectualista

Teoria intelectualista a fost elaborata la începutul secolului trecut
si apartine lui Herbart si Nahlowski. Ei erau adeptii unei psihologii
asociationiste, care dadea o mare importanta reprezentarilor si
asocierilor . Acesti filosofui au explicat emotiile prin dinamica
reprezentarilor. O stare afectiva ar lua nastere din interactiunea
imaginilor. De exemplu, acordul dintre reprezentari produce bucurie,
in timp ce conflictul dintre ele genereazaa tristetea. Trairile
afective odata aparute dau nastere unei serii de modificari organice.
Astfel, vestea mortii unui bun prieten imi aduce imaginea lui in
minte, care imi evoca numeroase amintiri fericite ,
petreceri,glume,discutii, dar acestea sunt stavilite de noua
reprezentare a trupului sau neansufletit, imobil si rece.Ciocnirea lor
brutala constituie ceea ce noi presimtim ca fiind o adanca
tristete,durere.

Conceptia intelectualista era unilaterala si simplista facand emotia
reductibila la actul de cunoastere.

b)Teorii fiziologice periferice

Teoria fiziologica periferica e legata si ea de doua nume: William
James si Carl Lange; intre ei au fost unele deosebiri , dar James ,
cunoscut filosof este acela care a contribuit la raspandirea punctului
sau de vedere-o viziune paradoxala. Potrivit versiunii clasice,
succesiunea cauzala in determinismul emotiei ar fi: stimulul(
situatia)->perceptia situatiei->emotia->expresia emotiilor
(mimica,modificari fiziologice). William James rastoarna aceasta
ordine si propune alta: stimul->perceptia stimulului->expresia
emotionala->emotia. Noi rationam gresit , spunea el. Consideram ca,
vazand ursul in padure, ma sperii si atunci devin palid, mi se
zbarleste parul, tremur , etc . De fapt ordinea ar fi inversa: vad
ursul, incep sa tremur, palesc etc ,si constiinta acestor modificari
fiziologice este ceea ce numesc eu frica. Deci perceptia atrage dupa
sine modificarile fiziologice. Iar constiinta acestora constituie ceea
ce eu numesc emotie. Nu fiindca sunt trist plang , ci invers, fiindca
plang ma simt trist.

Aceasta conceptie a lui James isi are radacina intr-o intamplare din
copilarie.Un veterinar se ocupa de un cal bolnav.La un moment dat ,
sectionand o artera a tasnit un suvoi de sange. James, care asista, a
lesinat fara sa fi avut timp de reflexiune.

Fiziologic,succesiunea evenimentelor apare astfel: stimulul
(S)->perceperea stimulului(PS)->excitatia reflexa a organelor interne
si a musculaturii striate (EO)->perceptia reactiilor viscerale si
somatice->emotia (E). Sursa emotiilor o constituie - dupa James -
excitatiile , semnalele provenite de la viscere, muschi, etc,
reflectarea in creier ca senzatii. Trairea emotionala nu ar fi decat o
reverberatie a viscerelor, o cenestezie somatica,o colectie de semnale
interoceptive.3

Teoria lui James - Lange are meritul de a fi subliniat importanta
modificarilor fiziologice - mai ales in cazul emotiilor-soc
(afectelor), care fusese neglijate de teoriile intelectualioste,
incolo sunt multe argumente impotriva punctului lor de vedere. Mai
intai fiziologic, inregistrand precis diferitele transformari
fiziologice produse in emotii, n-au reusit sa stabileasca un profil
absolut specific pentru fiecare emotie, intrucat, asa cum am vazut ,
exista manifestari care apar in 2-3 emotii distincte, apoi chjiar
aceeasi emotie se poate exterioriza in moduri diferite, aproape
contrarii.

Apoi, intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu
cea a exteriorizarilor si a manifestarilor corporale.De pilda la o
inmormantare o ruda plange, se vaieta,se framanta, dar peste cateva
ore o gasim intr-un restaurant glumind si razand cu prietenii.pe cand
o alta persoana care sta mai mult imobila si nu spune nimic, este
influjentata de aceasta pierdere luni de zile,ceea ce se observa din
modul ei de comportare, din tristetea prezenta, prin felul ei de a
gandi si privi viata. E clar ca ea a fost mai puternic afectata de
acest deces , insa manifestarile ei exterioare, ca si modificarile
fiziologice au fost mult mai slabe decat in primul caz.

La intrebarea "Ce este primar " si "Ce este secundar in emotie", se
raspunde: Primar este evenimentul neurovegetativ, iar secundar este
trairea emotionala. In consecinta, emotia apare ca un simplu
epifenomen, un fapt subiectiv fara eficienta.Ea ar avea doar functia
de a dubla , pe planul constiintei , o stare organica , fiind
proiectia simpla a acesteia. In sens mai larg , constiinta ar fi un
simplu dispozitiv de inregistrare a datelor intero - si proprioceptive
furnizate de periferia organismului. Teoria lui James a fost numita
periferica , intrucat reduce continutul emotional la senzatii de ordin
periferic si in acelasi timp, fiziologica, pentru ca reactiile
fiziologice apar ca fiind determinate in constituirea semnificatiei
afective constiente.

Totusi , incidentul relatat de James(lesinul provocat de vederea
sangelui) ne atrage atentia ca uneori o reactie emotiva poate fi in
relatie cu un instinct.Puiii de cimpanzeu se sperie foarte tare vazand
un sarpe, inainte de a avea vreo experienta legata de aceasta
varietate. Tot asa un copil de numai cateva luni se sperie tare, daca
te faci a-l scapa din brate, fara sa fii cazut vreodata.In asemenea
cazuri, In adevar, simpla perceptie declanseaza o emotie , inaintea
oricarei interpretari. Dar astfel de situatii sunt foarte rare, cel
putin la om.

Aproximativ in acelasi timp - deceniul ultim al secolului trecut
medicul filozof danez Lange reducea emotia la modificarile vasomotorii
, adica la ceea ce simte individul ca efect al dilatarii si
constrictiei vaselor sanguine , a modificarii afluxului sanguin in
organe. Daca la James, emotia era cauzata de feed-back-ul
modificarilor organice (somatice si vegetative) - fiind trairea
subiectiva a acestor modificari - la C. Lange

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles