Teorii care contesta existenta lui Dumnezeu

Trimis la data: 2003-11-30 Materia: Religie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 3448
Autor: Sabina Stanciu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cartea “Iisus omul” “se apropie de limitele unor informatii greu de acceptat” mai mult pentru ca in postfata scrie: “Iisus era conducatorul unei factiuni radicale a preotilor esenieni. Nu s-a nascut dintr-o fecioara. Nu a murit pe cruce. A fost casatorit cu Maria Magdalena, a intemeiat o familie, a avut copii, apoi a divortat si s-a recasatorit. A murit in jurul anului 64, se pare, la Roma”, afirmatii care sunt demonstrate pe baza Manuscriselor de la Marea Moarta.

Teorii care contesta existenta unui Dumnezeu

Cartea “Iisul omul” “se aropie de limitele unor informatii greu de acceptat” mai mult pentru ca in postfata scrie: “Iisus era conducatorul unei factiuni radicale a preotilor esenieni. Nu s-a nascut dintr-o fecioara. Nu a murit pe cruce. A fost casatorit cu Maria Magdalena, a intemeiat o familie, a avut copii, apoi a divortat si s-a recasatorit. A murit in jurul anului 64, se pare, la Roma”, afirmatii care sunt demonstrate pe baza Manuscriselor de la Marea Moarta.
“Cred ca sunt putini oameni in lume care sa nu incerce un sentiment de curiozitate in privinta lui Iisus. Ce fel de persoana ar fi fost, ca sa aiba o influenta atat de covarsitoare? Oare ridicarea Bisericii si extinderea crestinismului s-au indatorat in intregime personalitatii Sale extraordinare? Oare intamplarile vietii Lui, precum si invataturile, au fost evenimente istorice reale, in felul in care noi intelegem istoria, sau au fost, dupa cum sustin multi dintre crestini, ceva in afara experientelor normale? [...]
Se putea demonstra, pe baza unui studiu foarte amanuntit al manuscriselor (Manuscrisele de la Marea Moarta), ca este mult mai posibil sa fi fost scrise in perioada crestina, cand activitatea lui Iisus se afla la apogeu si atragea nenumarati adepti la ceea ce urma a fi crestinism [...] ” (Barbara Thiering, “Iisus omul”)
Barbara Thiering este un teolog care pe baza Manuscriselor de la Marea Moarta (descoperite in 1947) demonstreaza in trei carti o alta “fata” a Bibliei.
Sa luam de exemplu “Mersul pe ape” – minune infaptuita de Iisus. Citand-o pe Thiering as spune: “Cei carora le placea sa glumeasca pe seama comportamentului pretios al preotilor spuneau ca . [...] nu a fost ca umbla pe ape, ci ca preluase rolul preotului... Astfel demonstra ca nu exista nici o diferenta intre El si un barbat nascut in tribul lui Levi” (Barbara Thiering, “Iisus omul”).

Ateismul modern

Multi ar zice ca ateii sunt nestiutori...
Religia in sine nu devine o intrebare sau o problema decat din momentul cand este posibil ateismul.
In “Le Désenchantement du monde”, Marcel Gauchet ne spune:
“Astfel, pornind de la ratiuni diametral opuse, indiferenta si pasiunea, apartenenta si exterioritatea, ostilitatea si adeziunea se regasesc in slujba aceleiasi negari a elementului religios in istorie. Piedica pe care trebuie s-o inlaturam este deci dubla. Nu este suficient sa contestam reconstituirea apologetica dictata de interesele credintei, care, pentru a salva perpetuitatea transistorica a lui homo religiosus relativizeaza pe cat poate legaturile sale cu contextul si dependenta sa fata de el. Trebuie in acelasi timp sa ne lepadam de iluzia in care ne cufunda ateismul, impunandu-ne sa gandim in mod spontan ca adevarul despre dinamica colectiva se prezinta obligatoriu separat si mai presus de aceste emanatii fantasmagorice, care spun poate foarte multe despre mecanismul salbatic al gandirii, dar foarte putine despre natura legaturii sociale si despre motorul real al istoriei.”
Dar, totusi, atesimul lui Marx a fost fara indoiala cel mai celebru si cel mai eficient...
“Religia este geamatul fiintei doborate, sufletul unei lumi lipsite de inima si spiritul unei lumi lipsite de spirit. Ea este opium pentru popor.” (“Critique de la philosophie du droit de Hegel”)
Nimeni nu contesta ca religia ar putea juca acest rol, ca il joaca si ca il va juca si in viitor deci religia prospera in conditii de saracie si ignoranta.
Sa vedem acum ce este cu Nietzsche...
“N-ati auzit vorbindu-se despre acel nebun care aprindea un felinar in plina zi si alerga prin piata publica strigand neincetat: il caut pe Dumnezeu! il caut pe Dumnezeu! Dar cum acolo erau multi care nu credeau in Dumnezeu, strigatul lui a starnit hohote de ras...!” (“Gai Savoir”).
Tot Nietzsche este cel care a afirmat ca “Dumnezeu a murit”, veste care nu se adreseaza ateilor, chiar domnind o veselie sincera in jurul celui ce nu mai simte prezenta Lui.
In opinia lui Freud, Dumnezeu este “un tata mai autoritar”. Cum putem nega ceea ce indraznim sa numim formidabilul bun-simt de care da dovada Freud in aceasta privinta? Dar asa cum functia ideologica de opium pentru popor nu exclude nicidecum functia sociala a religiei, functia psihologica de regresiune infantila nu explica in profunzime semnificatiile credintei sau ale atitudinii religioase a individului. Nu putem nici in aceasta privinta decat sa schitam cateva intrebari si directii de cercetare.
Astfel Freud spune: “Ideile religioase, care se pretind dogme, nu sunt o ramasita a experientei sau rezultatul final al reflexiei: ele sunt iluzii, implinirea celor mai stravechi, celor mai puternice, celor mai prestante dorinte ale omenirii; secretul fortei lor este forta acestor dorinte” (“L’avenir d’une illusion”).
Toata lumea intelege foarte bine ca dezbaterea, initial stiitifica, devine repede metafizica. Corpul material este oare totalitatea persoanei umane si functiile psihice, pana la gandirea abstracta, un mecanism al naturii? Sau viata este un fel de miracol ce nu poate fi inteles fara interventia unui principiu supranatural care se manifesta in mod special la om?
Psihismul constient este inteles pornind de la psihismul inconstient (impulsia este de natura psihica), care este inteles la randul sau, pornind de la constitutia somatica care revine la corpul empiric ca prim corp, in comparatie cu corpul erotic si rational care este corpul specific uman. Materialismul este nevatamat, conform definitiei lui Auguste Comte: explicarea superiorului prin inferior. Deci daca noi existam (inferiorul) si nu am gasit nici o premisa logica ce are sa duca la o concluzie logica – aparitia vietii, existenta in sine – inseamna ca exista un Dumnezeu (superiorul). In cazul unei astfel de “demonstratii” imi permit sa spun ca suntem nestiutori, prin “suntem” incluzand toata comunitatea religioasa si non-religioasa, deci atat ateii cat si credinciosii. Iar daca suntem nestiutori, atunci nu ne punem intrebari pentru a deveni mai intelepti? Atunci admitem orice (chiar si existenta unei forte supreme) ca fiind un adevar, fara a cugeta? Fara a cugeta, existam? Printr-un demers logic pornind de la premisa: “Cogito, ergo sum; Dubito, ergo cogito.” (Descartes, “Principia Philosophiae”) adica “Gandesc, deci sunt; Ma indoiesc, deci cuget”, ajungem la concluzia ca daca nu cugetam, atunci nu existam. Deci oricine se poate declara ateu sau credincios pentru ca nimeni nu s-a aflat in situatia de a-L vedea pe Dumnezeu si nimeni nu a ajuns atat de departe incat prin cugetare sa cunoasca intr-atat de mult, crezand in existenta Acestuia datorita educatiei sau a influentei istorice.
Si totusi ateii ar putea veni cu un argument relativ plauzibil referitor la existenta raului: “Daca Dumnezeu nu poate preveni raul, inseamna ca nu e atotputernic. Iar daca il poate preveni, insa nu o face, inseamna ca nu este pe deplin bun. Or, Dumnezeu e atat atotputernic, cat si pe deplin bun. Prin urmare, raul nu exista.” care poate fi sustinut cu exemple de zi cu zi – existenta razboaielor, spre exemplu. De ce si-ar omori Dumnezeu propria creatie daca e intr-adevar facuta “dupa chipul si asemanarea Lui”? Sau de ce in om exista si bun si rau daca Dumnezeu L-a creat, si Dumnezeu este pe deplin bun, cu atat mai mult cand nu este precizata in nici un document valid contributia Raului in creatia fiintei umane?

Deismul

Filozoful Toma din Aquino (1225-1274) a incercat sa demonstreze in lucrarea “Summa Theologiae” faptul ca Dumnezeu exista, formuland cinci argumente, si anume: proba primului agent nemiscat al miscarii, a cauzei prime, a contingentei, a fiintei perfecte si a scopului ultim.
Eu voi folosi doua dintre aceste argumente, nu pentru a demonstra existenta ci pentru a sustine deismul.
Toma spune astfel:
“Proba a treia se deduce din contingenta si necesitate. Vedem in lume lucruri contingente, adica din cele care pot sa fie sau sa nu fie, fiindca ele se nasc si pier. Este insa imposibil ca lucrurile contingente sa existe totdeauna, caci tot ceea ce poate sa nu existe are o perioada de neexistenta. Daca deci toate lucrurile sunt contingente, a fost un timp in care nu exista nimica pe lume. Dar, daca a fost asa, n-ar exista nici astazi; caci ceea ce nu este nu poata sa inceapa a fi, decat prin ceva care este. Daca deci nimica nu ar fi existat intr-un timp dat, nimica n-ar putea vreodata sa existe. Si nu ar exista astazi nimic, ceea ce este absurd. Totul nu poate fi deci contingent, deci exista o fiinta necesara”.
si:
“Vedem ca in lume cauzele eficiente se inlantuiesc unle de altele; dar nu vedem – si aceasta este imposibil – ca o cauza sa fie propria sa cauza: in acest caz ea ar fi anterioara existentei sale,ceea ce este contradictoriu. Nu putem pe de alta parte sa ne urcam din cauza in cauza, indefinit; caci intr-o serie progresiva de cauze subordonate, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles