Testament - Tudor Arghezi

Trimis la data: 2005-08-02 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 7789
Autor: Mirela_octa Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Poemul Testament face parte din volumul de versuri Cuvinte potrivite, apărut în 1927, şi deschizând, de altfel, acest prim ton arghezian. Spaţiul poetic reprezintă un areal de afirmare a idealului estetic, întreaga exegeză argheziană fiind de acord cu faptul că poezia reprezintă un adevărat manifest artistic.

TESTAMENT

Poemul Testament face parte din volumul de versuri Cuvinte potrivite,
aparut în 1927, si deschizând, de altfel, acest prim ton arghezian.
Spatiul poetic reprezinta un areal de afirmare a idealului estetic,
întreaga exegeza argheziana fiind de acord cu faptul ca poezia
reprezinta un adevarat manifest artistic. Întregul construct poetic
este exemplar pentru poetica argheziana, versuri ca acestea, însa:
,,Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am creat cuvinte
potrivite.../Am luat ocara si torcând usure/Am pus-o când sa-mbie,
când sa-njure", devin emblematice. Nu este o noutate, de altfel,
faptul ca în poetica sa, Arghezi s-a folosit de limbajul cotidian.
Nicolae Balota, în volumul Opera lui Tudor Arghezi, capitolul Drama
cuvântului, face urmatoarea apreciere privind stilul arghezian:
,,Cuvântul în sine este un mister. El deriva din verbul primordial si
pastreaza, desi profan, o urma a sacrului". Si mai apoi: ,,Jocul cu
cuvintele nu este doar voios - gratuita încrucisare a lor, ci e
martuira directa, întruparea în verb a unei sfâsieri. Cuvântul
arghezian nu este doar expresia unei drame, ci însasi drama".

Esential este faptul ca poetul nu ramâne în afara spatiului rostirii.
El este implicat în aceasta ivire a cuvintelor potrivite. Subiectul,
exprimat sau inclus, eu, configureaza statutul eului poetic în acest
proces complex de resemantizare a cuvântului.

Desi poezia argheziana pare mai degraba un joc de cuvinte, eului
poetic îi sunt asociate în permanenta verbe ale facerii, ale zbaterii:
am ivit, am prefacut, facut, am preschimbat, am luat, am pus, am
facut.

,,Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, /Decât un nume adunat pe-o
carte".

Poemul cuprinde, asa cum afirmam, o buna parte a esteticii argheziene.
O lume a unor noi valori se naste, un univers în care bunurile
materiale, obiectele concrete nu mai au valoare. Mostenirea va fi deci
,,împovarata" nu de numele obiectelor cu care fiinta poetica îsi va
înzestra urmasii, ci de renumele sau. Pentru ca, daca în acceptiune
biblica, la început a fost cuvântul, în estetica argheziana important
este numele celui care instituie o noua scara de valori, prin
intermediul unei noi ,,carti", cu alte cuvinte, al unei noi estetici.

Aidoma cuiului arghezian, pe care, în fond, oricine îl putea face,
însa ,,vezi, nu m-am gândit", aceasta noua dimensiune poetica nu este,
de fapt, nici atât de noua, si nici atât de moderna. Ea vine din
limbajul generatiilor trecute care, prin vorbirea lor directa,
adeseori bolovanoasa si ,,neîngrijita" au fost mai aproape de
adevarurile fundamentale decât ,,perifrazele" modernitatii. Mai mule
decât atât, acest limbaj, încarcat de semnificatii primordiale, nu
este la îndemâna oricui. El este un prag initiatic, pe care nu orice
,,ucenic vrajitor" se poate încumeta a-l trece. Înglobarea limbajului
popular, cotidian, grosier adeseori, frust si neocolit, în registru
artistic, în cod estetic, altfel spus, nu reprezinta un loc comun, în
plan estetic vorbind, iar autorul Cuvintelor potrivite îsi asuma
aceasta raspundere (estetica) fata de sine (eul poetic) si fata de cei
ce vor veni (fiule). Transfigurarea poetica a limbii este o asumare
proprie, ea vine însa sa sublinieze o acumulare de sute de ani,
asemeni margaritarelor si pietrelor pretioase pierdute în noroiul
drumurilor. Acest limbaj reprezenta, dintotdeauna, un potential, o
virtualitate artistica, si în acelasi timp, o acumulare, pe care
instanta poetica le transpune în act, în realitate: ,,Ca sa schimbam
acum întâia oara, /Sapa-n condei si brazda-n calimara, /Batrânii-au
adunat, printre plavani, /Sudoarea muncii sutelor de ani".

Fundamental, ideea estetica principala a lui Arghezi nu este departe
de cea clasica, dintotdeauna. Poezia trebuie sa fie exprimare corecta,
potrivita, adecvata gândului, cu alte cuvinte, este necesara o
,,reorganizare" a limbajului. ,,Din graiul lor cu-ndemnuri pentru
vite, /Eu am ivit cuvinte potrivite". Pe de alta parte, se anunta,
sententios si cvasi-oficial, dreptul de cetate al cuvântului dur,
bolovanos, necizelat, în poezie. Artistul cuvântului este acela care
ia aceste pietre colturoase ale exprimarii cotidiene si, slefuindu-le,
le transforma în mereu râvnitele giuvaieruri ale poeziei: ,,...Si,
framântate mii de saptamâni, /Le-am refacut în visuri si-n icoane".

Întreaga parte urmatoare se constituie într-un adevarat manual de
sublimare a limbajului obisnuit într-unul poetic. Ceea ce este
considerat imund, urât, dizgratios, nevrednic de a intra în împaratia
poeziei este transformat, transfigurat, sublimat, nu doar în elementul
gingas, prevestitor si delicat (,,muguri") ci si în, suprem orgoliu
poetic, laurii care încununau întotdeauna fruntea poetilor antici,
învingatori: ,,Facui din zdrente muguri si coroane". Mai mult decât
atât, poetul, în viziune argheziana, este un alchimist, el patrunde
tainele nestiute ale transformarii substantelor, ale raului în bine,
ale urâtului în frumos, ale veninului în miere: ,,Veninul strâns l-am
preschimbat în miere,/Lasând întreaga dulcea lui putere". Ocara,
înjuratura, cuvintele tari, adresarile injurioase primesc, pentru
prima oara în viziune argheziana, o calitate pe care nimeni, pâna la
el, în literatura româna, nu o afirmase: aceea de a atrage, nu doar de
a respinge, aceea de a vindeca, nu doar aceea de a rani: ,,Am luat
ocara, si torcând usure,/Am pus-o când sa-mbie, când sa-njure".

Versurile urmatoare au cel putin doua niveluri de semnificatii:
,,cenusa mortilor din vatra" ar putea fi, pe de o parte (si în primul
rând) limba generatiilor anterioare, ignorata, neluata în seama,
uitata. Este o limba plina de seva, de întelesuri profunde, chiar cu
valente filosofice (asa cum cercetari de aceasta natura, de filosofie
a limbajului, au dovedit-o). Pe de alta parte, însa, aceasta cenusa
reprezenta chiar scrumul cuvintelor moarte demult, arse de vreme si de
nepasare, si pe care poetul, aidoma unui Mesia al poeziei, le readuce
la viata: ,,Am luat cenusa mortilor din vatra /Si am facut-o Dumnezeu
de piatra, /Hotar înalt, cu doua lumi pe poale, /Pazind în piscul
datoriei tale".

Exista chiar si o delimitare poetica, extrem de interesanta. Pe de o
parte ar fi lumea expresiei ,,frumoase", echilibrate, ,,potrivite" în
sens clasic, pe de alta parte aceasta, a limbajului frust,
redescoperit. Ele sunt despartite de un munte, nu doar imaginar, ci de
incompatibilitate (pâna acum). Piscul muntelui, poetul (estetica
argheziana), le uneste.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles