Testament de Tudor Arghezi

Trimis la data: 2011-02-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 535
Autor: Priescu alina Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Titlul poeziei oglindeste relatia succesorala dintre generatii autorul se refera la transferul unei bogatii spirituale poate infrunta timpul. Poezia devine un testament liric in care cuvantul cheie este cartea identificata cu arta, poezia, creatia si in jurul cariea graviteaza toate simbolurile cartii. Poemul este conceput ca un monolog adresat fiului, simbol al urmasilor care vor mostenii cartea, bunul cel mai de pret desi in aparenta nesemnificativ, "Nu-ti voi lasa, drept bunuri, dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte". Pornind de la acest demers poetul prezinta in versurile sale legatura dintre generatii, responsabilitatea urmasilor fata de mesajul transmis de strabuni, acestei idei i se adauga aceea a stadaniei artistului de a crea marea arta si cea a menirii unei astfel de poezii.

Cartea reprezinta o treapta in evolutia umana iar urmasii au obligatia de a se inscrie in aceasta ascensiune realizata de inaintasi de-a lungul timpului "Si care, tanar, sa le urci te-asteapta/ Cartea mea-i, fiule, o treapta".

Ea prezinta o valoare absoluta, un document fundamental care atesta nasterea spirituala a unui popor al carui reprezentant este insusi poetul, depoziturla trecutului de lupta si munca al acestuia, "Aseaz-o cu credinta, capatai, ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile, pline/ De osamintele varsate-n mine".

Versurile urmatoare constituie un sir de trasaturi ale poeziei si numeroase precizarii ale menirii acesteia, astfel poezia izvoraste din preschimbarea instrumentelor si a obiectelor muncii fizice: sapa si brazda in cele ale activitatii intelectuale ale artei transferate in timp cu multa truda: "Ca sa schimbam, acum, intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n calimara/ Batranii au adunat, printre plavani/ Sudoarea muncii sutelor de ani".

Poezia se naste din limbajul robilor, distilarea limbajului comun in cuvinte potrivite care reprezinta chintesenta marii creatii: "Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite/ Si leagane urmasilor stapani".

Creatia poetica insemna detasare , liniste sufleteasca, iar cuvintele, framantate mii de saptamani''au devenit armonie si imagini sacre, pe cand vitalitatea poeziei si afectivitatea isi trag esenta din zdrente, prin magia exercitata de poet asupra limbii. Prin acelasi miracil al artei veninul a devenit miere ceea ce sugereaza armonia desavarsita a lumii "dulcea curgere a limbii romane".

Adevarata poezie constituita din cuvinte potrivite are capacitatea de a mangaia, a alina sau a pedepsi: "Am luat ocara si torcand cusuri/ Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure". In felul acesta ocara devine sursa poetica in functie de starea sufleteasca a autorului , iar poezia este asociata divinitatii caci ea a devenit Dumnezeu de piatra, hotar inalt, simbol al unei trepte superioare de evolutie spirituala.

Poetul cu un adevarat creator a adunat pe o singura vioara durerea surda si amara a unui neam intreg intorcand-o impotriva celor care au provocat-o. Poezia poate sa apara din bube , mucegaiuri si noroi in care poetul are forta necesara pentru a descoperii "frumuseti si preturi noi" simbol al originalitatii si al artei. Raportata la suferintele indurate de un popor intreg poezia este o modalitate de pedepsire a celor vinovati pentru ca biciul rabdat se intoarce prin arta in cuvintele "si izbaveste incet, pedepsit, odrasla vie".

Aceasta atitudine este indreptatita deoarece poetul prin puterea si superioritatea s-a exprima mesajul secular al unei colectivitatii ce a indurat suferinta si nedreptatea istoriei "e indreptatirea ramurilor obscure iesita la lumina din padure/ Si dand in varf ca un corchini de negi/ Rodul durerii de vecii intregi".

O astfel de poezie noua, originala incarcata de frumusete dar si de revolta pedepseste pentru intinsa pe canapea domnita sufera in cartea mea. Este o suferinta determinata n numai de aciditatea cuvintelor ci si de noutatea creatiei, de nonconformismul poetului.

Ultima strofa a poeziei de o definire concreta operei literaturi care in conceptia lui Tudor Arghezi este o imbinare armonioasa intre har, talent, inspiratie, truda si efort intre care exista o armonie "Slova de foc si slova faurita/ Imperecheata in carte se marita/ Ca firul cald imbratisat de un cleste".

Poetul se considera robul cititorului sa fie constient de datoria sa de a contribui la evolutia civilizatiei spirituale: "Robul a scris-o. Domnul o citeste". Intreaga opera literara este rodultraditiei stramosesti in care se inscrie si opera lui in mod progresiv, evolutiv, pe care lasa mostenire urmasilor asa cum si el a preluat-o, a infrumusetat-o, a inaltat-o spiritual.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles