Testoasele

Ea are forme destul de variate si rareori lipseste, fiind inlocuita de o manta de piele, sub care exista insa noduli ososi. Testoasele respira aerul atmosferic prin plamani, iar speciile care s-au adaptat la mediul marin au fost initial, terestre. De altfel, chiar daca traiesc in cea mai mare parte a timpului in largul oceanului, iar masculii nu ies niciodata pe uscat, femelele vin la tarm pentru a-si ingropa ouale in nisip; acestea sunt numeroase si invelite cu o coaja pergamentoasa.

Ca toate Reptilele, si testoasele sunt animale heteroterme, temperatura corpului depinzand de cea a mediului extern. Dimensiunile si greutatea variaza destul de mult, de la noua centimetri si 80 de grame, pana la peste doi metri si 950 kilograme; toate speciile marine au dimensiuni apreciabile. De altfel, gigantul testoaselor, Dermochelys, traieste in mediul marin.

Carapacea unei testoase este de origine dermica, avand o parte dorsala si una ventrala (plastron) unite prin doua punti laterale. Testoasele sunt singurele animalele vertebrate la care omoplatii si bazinul se gasesc in intriorul custii toracice, iar carapacea se sprijina pe coaste - structuri care apareau deja la indepartatii lor stramosi. Aceasta este adesea mobila, pentru a permite animalului sa se ascunda, in caz de pericol, in cutia sa osoasa.

El isi retrage nu doar membrele, ci si capul, aceasta ultima manevra fiind ceva mai complicata. Pentru a-si pune capul la adapostul carapacei, gatul se indoae. Modul in care se face indoirea a permis naturalistilor sa grupeze testoasele in doua subordine - Pleurodira ( la care gatul se indoaie lateral si Cryptodira (cu indoire in plan vertical). Toate speciile de testoase marine apartin celui de-al doilea subordin, al Cryptodirelor , dar la ele problemele se complica putin, fiindca baza gatului se dezvolta mult si impiedica retragerea completa a capului; iar la Dermochelys lipseste carapacea.

Testoasele nu au dinti si nici ureche externa. Desi dintii lipsesc, exista, in schimb, un cioc cornos, cu marginile foarte taioase. Poseda doar un singur orificiu excretor, adica au o cloaca, o cavitate in care se deschid sistemele digestiv, excretor si genital.

Inima, caracter comun pentru Reptile, are numai trei camere. Testoasele marine vad mai bine decat cele terestre, percepand obiectele aflate la distante mari; au un misterios simt de orientare, bazat pe perceptia liniilor magnetice terestre, acest fapt permitandu-le sa intreprinda calatorii foarte lungi (de pilda, femelele revin intotdeauna pe plaja und s-au nascut). Deplasarea in apa se face prin miscarea membrelor anterioare, adevarate vasle, lungi si puternice, trminate cu gheare curbate.

Exista un dimorfism sexual, dar nu foarte evident - masculii sunt, in general, mai mari decat femelele si au o coada mai lunga si mai groasa la baza. Desi sunt animale cu temperatura corpului variabila, prezenta carapacei si a unui strat de grasime le asigura posibilitatea de a se deplasa si in ape mai reci. O testoasa Luth (Dermochelys), specie care frecventeaza apele tropicale, a fost descoperita in preajma Groenlandei, in ape destul de reci (sapte grade Celsius), temperatura sa interna fiind de 20 de grade. Testoasele pot sa ramana sub apa, in mod obisnuit, cam 20 de minute, apoi urca la suprafata pentru a respira. In cazuri deosebite, speciile mari pot rezista fara aer pana la doua ore.

Reptile longevive, testoasele sunt capabile sa traiasca saptamani si chiar luni, fara a se hrani. Speciile marine evacueaza excesul de sare prin glandele lacrimale, lucru vizibil mai ales la femelele care vin pe plaje pentru a-si depune ouale.

Testoasele marine sunt omnivore, dar regimul de hrana variaza in functie de varsta: exemplarele tinere par a fi exclusiv carnivore, consumand nevertebrate si icre de pesti, iar adultii, mai mult vegetarieni, mancand plante acvatice.