Textul descriptiv, narativ, argumentativ

Trimis la data: 2003-06-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Luiza Anghel Dimensiune: 42kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din şoşeaua care vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armandia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şoşea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
Lăsând Jidoviţa, drumul urcă anevoie până ce-şi face loc printre dealurile stâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua-Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele-Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline.

TEXTUL DESCRIPTIV, NARATIV, ARGUMENTATIV, DIALOGUL
1.Textul descriptiv

„Din şoşeaua care vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armandia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şoşea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
Lăsând Jidoviţa, drumul urcă anevoie până ce-şi face loc printre dealurile stâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua-Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele-Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline.
La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu faţa spălăcită de ploi şi cu cununiţă de flori veştede agăţată de picioare. Suflă o adiere uşoară, şi Hristos îşi tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii şi înnegrit de vremuri.
Satul parcă e mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh ţese o tăcere năbuşitoare. Doar în răstimpuri fâşie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstrui se opinteşte să se înalţe dintre crengile pomilor, se bălăbăneşte ca o matahală ameţită şi se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceaţă cenuşie. (…)
Casa învăţătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, încinsă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă, şi cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare şi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul uşii, unde se spală dimineaţa învăţătorul, iar după-amiază, când a isprăvit treburile casei, d-na Herdelea , străjuieşte o ulcică verde de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veşnic frânghia pe care acum atârnă nişte cămăşi femeieşti de stambă. În umbra cămăşilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini, păzite de un cocoş mic cu creasta însângerată.
Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru PoP-Glanetaşu. Uşa e închisă cu zăvorul; coperişul de paie parcă e un cap de balaur; pereţii văruiţi de curând de-abia se văd prin spărturile gardului.
Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetaşu, pe urmă casa primarului Florea Tancu, pe urmă altele… Într-o curte mare rumegă, culcate, două vaci ungureşti, iar o babă şade pe pripă, ca o scoabă, prăjindu-se la soare, nemişcată, parc-ar fi de lemn…
Căldura picură mereu din cer, îţi usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta şi în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-şi feţele sub streşinile ştirbite de ploi şi de vite. ”

Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce în satul Pripas şi care străbate satul.Vizibilă este funcţia referenţială, prin care se oferă lectorului informaţii obiectuale. Descriptorul/lector, dotat cu competenţă lingvistică, un memorandum lexicologic,o descriere tip “carte poştală”, în care lumea este decupată în “unităţi”: drum, râu, pădure, cruce, case. Descrierea este un continuum de fraze în care putem interveni, privirea vagabondează într-un hazard al realităţii oferind descriptorului o libertate totală. Descriptorul putea foarte bine să aleagă altă modalitate de ordonare a termenilor în spaţiu, lucru pe care îl şi face atunci când drumul este urmărit prin ochii lui Herdelea care părţseşte satul sau prin ochii naratorului care părăseşte universul ficţional. Descriptorul comentează lumea ficţiunii şi o interpretează, pe când descriptorul e un receptor a cărui activitate este fie retrospectivă, un receptor învăţăcel al descriptorului maestru care posedă cunoştinţe lexicale şi enciclopedice pe care le transmite în mod didactic. El descentralizează structurile logice ale enunţului şi centralizează structurile pragmatice ale participanţilor la enunţare (Ph. Hamon1)
Ordonând elementele unei topografii imaginare, descriptorul realizează o topografie a unui loc oarecare (după Fontanier), un enunţ didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicaţii explicite ale regiei necesare înţelegerii globale a textului. Această descriere estre făcută de narator cu rolul de a prezenta cadrul acţiunii, de a crea impresia de verosimilitate. Descrierea trăieşte la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsă într-o secvenţă (descrierea crucii) care urmează după o secvenţă ( descrierea drumului) şi precede altă secvenţă ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realităţii deschise şi infinite: ea pare a se vărsa şi la un capăt şi la altul al drumului, sugerând o totală lipsă de graniţe. Descrierea devine locul unei non-închideri şi a unei non-structuri cu proliferare lexicală, cu saturaţie imprevizibilă: şoseaua, drumul, podul Jidoviţa, cealaltă şosea, dealuri, Cişmeaua-Mortului, Râpele–Dracului, Pripas, cruce, frunzele copacilor, fum, casa învăţătorului, Pârâul –Doamnei, casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu, casa lui Macedon Cercetaşu, casa primarului Tancu, pe urmă altele, curte, case. Sintagma pe urmă altele arată că descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit.
Locurile şi oamenii ce populează tablourile, există din prima clipă cu mumele lor cu tot. Naratorul/descriptor introduce descrptorul într-un univers în care el recunoaşte lucrurile o dată cu numele lor. Drumul spre Pripas înaintează printre nume de locuri: Cârlibaba, Someşul, Armandia, Jidoviţa, Bistriţa, Bucovina, Bârgău,Cişmeaua-Mortului, Râpele–Dracului, Pripasul.
Discursul este construit în jurul a 2 termeni reprezentaţi de două substantive, drum şi casă, care fac obiectul descrierii. Cei doi termeni sunt dispuşi în două părţi ale discursului: prima parte a discursului dimensionează panoramic întinderile ce înconjoară drumul spre Pripas, iar a doua parte dimensionează fiecare casă a satului ca făcând parte din el. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiţi în enunţuri, termenul drum asociindu-şi un câmp semantic ce cuprinde pe lângă toponime expresii sinonime cu termenul drum : şoseaua, drum alb, podul , cealaltă şosea naţională. Termenul casă îşi asociază pe lângă antroponime (învăţătorul, Alexandru Pop-Glanetaşu, Macedon Cercetaşu), termeni precum : pridvor, uşa, ferestre, prichiciul pridvorului, casei, ulcică, ogradă, frânghia, zăvorul, coperişul, pereţii, gardul, curte.
În primul şi al doilea paragraf, din punct de vedere semsntic, termenul drum constituie tema relată în fiecare context, temă despre care se spune ceva, printr-un comentariu organizat în suită enunţiativă. Prin temă ( cu poziţia subiect, în fiecare propoziţie) se defineşte enunţialitatea, al cărui predicat îl constituie întregul text posterior, organizat arborescent prin grupuri nominale şi verbale, înfăţişând şerpuirea drumului printre ape şi localităţi. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea , pentru al patrulea – zăpuşeala asociată termenului satul. Se face trevcerea la tema casei, revenindu-se fugitiv în paragraful 5 la tema drumului, pentru a dezvolta apoi tema casei, pentru ca în paragraful 8 să se revină la tema căldurii.
Procesul de extensie descriptivă, la nivelul întregului discurs, are ca punct de plecare relaţia dintre subiect şi predicat în care verbul-predicat figurează sensul propriu al cuvântului-subiect personificându-i starea. Restrângând fiecare enunţ la relaţia de interdependenţă dintre subiect şi predicat, obţinem:
(A)şoseaua(vine
un drum alb(se desprinde
(trece
(spintecă
(aleargă
(se pierde
drumul(urcă
(-şi face loc
(înaintează
(coteşte
(să dea buzna
drumul(trece
(B) o cruce(te întâmpină
(C)casa învăţătorului(se uită
casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu
casa lui Macedon Cercetaşu(vine.
Casa Glanetaşului nu primeşte predicat pentru că ea va avea un important rol în desfăşurarea epică ulterioară.
În întreg discursul, desfăşuraea spaţială se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. Drumul este personificat , elementele statice de descriere a drumului aflându-se într-un raport inferior faţă de cele dinamice. Elementele statice sunt: şoseaua, drum alb, podul, cealaltă şosea, pitit, cruce. ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles