Timpul si Spatiul - istoria mentalitatilor
Timpul si Spatiul - Durata, perceptia ei in societatile premoderne se deosebea radical de aceea care ne defineste pe noi astazi . Constiinta arhaica a timpului era , in primul rand , integrative , ingemanand in cadrul aceleasi viziuni si intr-un raport de semultaneitate , deopotriva trecutul , prezentul si viitorul.
Timpul si Spatiul - In al doilea rand , ea era si calitativa , timpul (ca si spatiu) fiind conceput nu ca o coordonata neutral ci ca o forta puternica si misterioasa , guvernand fie in ipostazele sale “bune” , fie deopotriva ostile si periculoase , deopotriva lucrurile ,fiintele , viata oamenlor sip e cea a zeilor.
De asemenea, timpul nu era nici omogen si nici continuu. Exista timp profan , al vietii cotidiene si al activitatilor obisnuite , dar si un timp sacru , ceremonial al reactualizarii permanente al originilor , trecerea de la unul la altul , mijlocita de rituri ,presupunand o schimbare calitativa radicala .
Reprezentarile subiective ale timpului ,specific celor patru nivele culturale care structurau societatea medievala: rural ,seniorial , clerical si urban. Durata perceputa de taranul medieval era un timp “de asteptari si de rabdare , de permanente si de necontenite reluari”.
Nuanta dintre intuneric si lumina, de muncile agricole sezoniere , de anotimpurile (indeosebi de vara si iarna , celelalte doua –primavara si iarna – fiindu-le integrate), precum si de marile sarbatori religioase , al caror inceput si sfarsit coincidea cu intervalul cand erau achitate redeventele seniorale .
Depasind cu mult prin semnificatii , timpul senioral (un timp militar si al redeventelor rurale ), timpul clerical era , daca nu cel mai important –ierarhiile sunt in aceasta privinta ,cat se poate de discutabile – in orice caz , era cel mai “vizibil”, gratie nu numai influentei culturale si mentale a Bisericii , dar , atat cat se putea ,si exactitatii sale sporite .
Organizat dupa modelul oferit de scrierile sfinte si respectand intocmai istoria lui Hristos , timpul clerical era un timp liturgic , al marilor sarbatori religioase, comemorand de-a pururi faptele intemeitorilor credintei . Reperele intrebuintate spre a–l masura erau , in general , cele specifice acestui mediu fie ca este vorba de rugaciuni , de sunetele de clopot , de alternanta dintre lumina si intuneric , comuna cum am vazut , si categoriilor rurale .
Timpului masurat in decade predominant pana atunci i-a succedat definitiv , timpul hepdomadar. Acest nou calendar s-a impus in activitatile profesionale , sociale si politice. Timpul de lucru este definit printr-o perioada de 6 zile de lucru si o pauza la fiecare a 7 a zi.
Stabilirea duminicii e un eveniment care s-a impus cu obligabilitate.
Masurarea timpului e dependenta de natura , de apusul si rasaritul soarelui de anotimpuri , determinand un timp religios sau un timp taranesc ,urban (dezvoltarea oraselor) si unul public .
Calugarii contribuie la organizarea timpului prin doua mari inovatii :
- clopotul (sec. al- XVII- lea)
- si programul zilnic (orele canonice)
Universitarii introduc un nou timp cel al vacantelor. Pe langa timpul de lucru se dezvolta un timp liber , de odihna pe care Toma d’Aquino il numea de recreatie. In secolele XII – XIII ,intre 1170 si 1120 , cadrul timpului liturgic se schiteaza un nou timp religios ,cel al Purgatoriului , ca expresie deopotriva a unei perceptii mai complexe a duratei , a unui efort continuu de rationalizare a credintei (vadita in predispozitia din ce in ce mai neta pentru calcul) , unor transformari substantiale in toate domeniile vietii .
Noul timp al Purgatoriului se caracteriza prin individualitatea sa ,era diferit de la om la om,depinzand de responsabilitatea , greselile, virtutiile , cainta si de penitentele fiecaruia .
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



