Toma Alimos

Trimis la data: 2002-06-09 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Catalina Tudor Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
“Pe-un picior de plai,Pe-o gură de rai”…
Contemplând oceanul verde al coniferelor, seninul albastru al cerului, limpezimea apelor repezi, creatorul popular a dat naştere nestematelor cu nume care au trecut în eternitate: “Mioriţa”, “Mănăstirea Argeşului”, “Cântecul lui Mihai Viteazul”, “Iancu Jianu”, “Unde-aud cucul cântînd”, “Frunză verde lacrămioară”, “Voinicul”.
Raporteaza o eroare

Transmise şi păstrate de masele populare, prin indivizi ieşiţi din rândul acestora, din cele mai vechi timpuri până astăzi, creaţiile populare constituie “comori nepreţuite de simţiri duioase, de datini strămoşeşti, de notiţe istorice, dar mai cu seamă, de frumuseţi poetice de o mare originalitate”. Literatura populară este în fond o componenţă a ansamblului de fapte de cultură pe care îl numim cu un cuvând de circulaţie universală folclor.

Considerat ca o secvenţă a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul şi teatrul popular – toate, manifestări artistice ale creatorilor populari şi destinate poporului. Spre deosebire de arta cultă, de literatură, muzică, teatrul create de autori cunoscuţi şi păstrate în scris, în manuscrise ori cărţi tipărite – folclorul a fost creat, transmis şi perpetuat timp de multe secole pe cale orală, prin viu grai, direct, de la interpret la ascultători, fără mijlocirea paginii tipărite, sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon.

Oralitatea, caracterul colectiv, caracterul anonim, sincretismul (împletirea mai multor moduri de expresie artistică, simbioza mai multor arte), înglobarea în obiceiuri şi datini, fac din creaţia populară un obicei vechi şi nou în acelaşi timp, schimbându-se odată cu oamenii, în timp şi diversificându-se în spaţiu.

Citată de criticul literar George Călinescu pentru calitaea ei de indice unic în ţara noastră de departajare a domeniilor dintre haiduci, balada Toma Alimoş transpune teme pedepsirii încălcării codului etic eroic. Toma şi Manea sunt doi haiduci, fiecare activând în zona sa. Toma este un erou viteaz, drept şi cinstit, prietenos, plin de armonie, în timp ce Manea este duşmănos, laş, neomenos. Poetul anonim evidenţiază calităţile acestuia dintâi, punându-l în antiteză cu Manea.

Subiectul este relativ simplu, dar episoadele capătă o puternică valoare prin forţa lor de sugestie.În debutul baladei, eroul Toma Alimoş poposeşte şi se ospătează într-un loc marcat prin toponimicul Muntele Pleşuv, încărcat de sugestii macabre:
“Foicica fagului,
La poalele muntelui,
Muntelui Pleşuvului;
În mijlocul
Câmpului
La puţul
Porumbului”…..

Paralelitismul sintactic al ultimelor patru versuri ale secvenţei citate sugerează paradisul locurilor evocate.
Pe fundalul acestor versuri este prezentat Toma Alimoş:
“Haiduc din ţara de jos,
Nalt la stat
Mare la sfat
Şi viteaz cum n-a mai stat.”
Secvenţa citată constituie un succint portret al eroului – fizic (şi calitatea este la superlativ – pare să sugereze poetul anonim prin antepunerea epitetului “nalt” şi prin epenteza vocalei “î”) şi moral -calităţile evidenţiate fiind înţelepciunea ca forţă de expresie a penultimului vers citat rezidă în combinarea unui epitet concret –“mare”- cu un substaniv abstract”sfat”) şi vitejia (sintagma epitetică “cum n-a mai stat” are valoare superlativă).Solitar, însingurat, suferind din pricina singurătăţii lui, eroul simte nevoia unei comuniuni:
“Închinar-aş şi m-am cui!
Închinar-aş murgului
Murgului sirepului,
Dar mi-e murgul vită mută,
Mă priveşte şi m-ascultă,
N-are gură să-mi răspundă.
Închinar-aş armelor,
Armelor drăguţelor,
Dar şi ele-s fiare reci
Puse-n teci
De lemne seci
Închinar-oi codrilor,
Ulmilor,
Şi fagilor
Brazilor
Paltinilor
Că-mi sunt mie frăţiori,
De poteri ascunzători.”

Secvenţa citată relevă tragismul existenţei eroului însingurat. Sentimentul acesta este potenţat însă de ideea armoniei om-natură, idee însemn de nobleţe al literaturii române. “Frate cu românul”, codrul e atât de aproape sufletului eroului. Ne-o sugerează diminutivul “frăţiori”. Sintagma epitetică “de poteri ascunzători” concentrează în ea sugestiile toate ale zicerii: “Codru-i frate cu românul”. Ideea armoniei om-natură continuă şi în secvenţa următoare:
“D-oi muri m-or înveli,
Cu freamătul m-or jeli”

E transpusă în vers ideea contopirii mioritice cu natura, ideea umanizării naturii: de veacuri, într-o contopire osmotică, omul a împrumutat de la natură trăinicie, rezistenţă, iar natura de la om – grai şi sensibilitate.
Apariţia lui Maneaeste enunţată prin reacţia naturii:
“Şi cum sta…
până la
Murguleţu-şi râncheza.”

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.