Traditionalism - Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat

Trimis la data: 2011-04-15 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 6070
Autor: Danadana dana Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Traditionalism - Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
Traditionalismul cuprinde totalitatea tendintelor literare conservatoare din perioada interbelica, grupate in jurul revistei Gandirea, condusa de Nichifor Crainic. Noua orientare estetica evolueaza in paralel cu modernismul teoretizat de Eugen Lovinescu si pledeaza pentru atasamentul fata de valorile trecutului, redescoperirea spatiului rural si a traditiilor.

Referat despre Traditionalism - Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
Poet prin excelenta livresc, Ion Pillat este autorul unei opere ce poate fi impartita in 3 etape: poetica parnasiana si simbolista (vol. Visari pagane, Gradina intre ziduri), traditionalismul (vol. Pe Arges in sus, Casa amintirii), poezia clasica (vol. Caietul verde, Scutul Minervei). In cautarea unor repere pentru situarea istorico-literara a poeziei lui Pillat, aceasta a fost cel mai adesea incadrata conventional la orientarea traditionalista din perioada interbelica.

In ciuda acestui fapt, estetica traditionalista nu se regaseste decat la nivelul recuzitei, in cadrul rural al poeziilor sale, intrucat sensibilitatea si viziunea poetica sunt de natura modernista.
Considerata de catre critica literara o capodopera a liricii romanesti, reprezentativa pentru creatia artistica a lui Ion Pillat, poezia Aci sosi pe vremuri apare pentru prima data in volumul Gradina intre ziduri (1920) pentru ca, ulterior, sa fie inclusa inspre finalul volumului Pe Arges in sus (1923), dandu-i-se astfel o incadrare mai potrivita.
Tema fundamentala a poemului o constituie ciclicitatea existentei si trecerea ireversibila a timpului.

Spatiul poetic se construieste in jurul motivului "intoarcerii", al regresiunii intr-un timp aievea, convertit la timpul memoriei ancestrale sau individuale, la o lume veche ce persista inca in lucruri si care trebuie retrezita la viata.

Compozitional, discursul liric este organizat in cinci secvente simetrice care concentreaza ideea trecerii timpului in mod implacabil si ireversibil si a efemeritatii fiintei umane, a carei existenta se bazeaza pe experiente repetabile, reluate si retraite de fiecare generatie in parte, cu scopul de a reface o legatura mitica pierduta.
Incipitul fixeaza indicii spatiali ai unui cadru rustic si intim: "La casa amintirii cu-obloane si pridvor, / Paienjeni zabrelira si poarta si zavor.".

"Casa amintirii" construieste imaginea unui loc privilegiat, care ingaduie coborarea intr-o "realitate" suspendata intre "astazi" si "atunci". Ea este simbolul unui sanctuar de intalnire ceremoniala cu trecutul, "centrul" unde se pastreaza taina de pret a strabunilor si legatura cu ei. Locul ascuns de "obloane" ii provoaca eului liric sentimentul nostalgiei fata de trecut ("In drumul lor spre zare imbatranira plopii.").

Expresiile carturaresti ("ciubuc", "poteri", "haiduc") imprima spatiului mitic, atemporal o culoare arhaica.

Idila bunicilor pastreaza amintirea unui timp trecut, mitic in care bunicul, tanar, isi astepta nerabdator mireasa, in decorul sacru al "casei amintirii". Atmosfera erotica, nocturna este tipic romantica, tutelata de impletirea culorilor, coregrafiei si poeziei; bunicul recita versuri la moda, (Le lac de A. de Lamartine si Sburatorul de I. Heliade Radulescu), consolidand sincretismul tabloului in asnamblu.
In decorul romantic, bunica este o prezenta pasiva si receptiva, ilustrand portretul unei feminitati clasice, inspiratoare, asemenea muzei Caliope ("Ea-l asculta tacuta, cu ochi de peruzea... / Si totul ce romantic ca-n basme se urzea.").

Povestea de dragoste a celor doi sugereaza o retragere din lume a perechii arhaice, care intemeiaza mitul.

Atmosfera de basm este marcata insa de cadenta neiertatoare a timpului, simbolizat de clopot ca semn al trecerii, al succesiunii momentelor vietii ("Si cum sedeau...departe, un clopot a sunat, / De nunta sau de moarte , in turnul vechi din sat."). Ei traiesc iluzia unei eternitati de-o clipa, insa, asemenea perechii adamice, pierd paradisul si "cad" in valtoarea vremelniciei: "Dar ei, in clipa asta simteau ca-o sa ramana...", "De mult e mort bunicul, bunica e batrana...".

Meditatia se construieste pe baza formulei estetice a liricii rolurilor si a motivului fotografiei ("Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete / Te vezi aievea numai in stersele portrete. Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta, / Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita..."), sugerand ideea succesiunii generatiilor si a efemeritatii si perisabilitatii fiintei umane, condamnata de trecerea timpului necrutator.

Poetul recompune "drama ritualica", perpetuand scenariul mitic si conservand misterul trecutului, asigurandu-i persistenta.
Protagonistii actualei povesti de dragoste reconstituie, cu alte masti, actiunea stiuta, reinscenand mitul. Miscarile si traseul perechii mitice a bunicilor sunt respectate intrutotul, pentru a perpetua scenariul initial si pentru a dobandi revelatia starii paradisiace. La refacerea mitului, exercitiul de seductie dobandeste insa o ipostaza ironica si lucida.

Ironia ia locul tonului sentimental initial si realizeaza "decupajele" scenariului, facandu-l disponibil pentru sensibilitatea moderna. Distantarea ironica fata de text ofera o noua perspectiva asupra coordonatelor spatiale si temporale.

Aluziile livresti nu mai tin de estetica romantica, ci de cea simbolista, contemporana noului cuplu: Poeme de Francis Jammes si Balada lunei de Horia Furtuna. Iubita adopta o atitudine critica fata de poezie, care devine doar un subiect de conversatie intre cei doi indragostiti.

Epilogul reia acelasi sunet amenintator al clopotului, amendand o "greseala" mostenita, pe care cei doi indragostiti o resimt dureros. Moartea se instituie ca lege, noua pereche fiind condamnata definitiv in matca timpului necrutator.

Puse fata in fata, idila bunicilor si idila nepotului actualizeaza mitul si il desavarsesc, asigurandu-i persistenta. Imaginile primordiale se metamorfozeaza insa, reiterarea mitului initial marcand neputinta umana de a-si satisface nevoia de eternitate.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles