Traditionalul si modernul in cuplul contemporan

Trimis la data: 2004-05-03 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 3399
Autor: Octavian B Dimensiune: 26kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Istoria vie a umanităţii, sub dimensiunile sale biologică, psihologică, socioculturală, economică şi politică aparţine familiei, coexistenţei bărbatului şi a femeii, a relaţiilor dintre ei, a relaţiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi şi stabile forme de comunitate umană, cea care asigură perpetuarea speciei umane, evoluţia şi continuitatea vieţii sociale, iar istoria evoluţiei familiei nu este altceva decât istoria dezvoltării şi modificării

rolurilor conjugale

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SECŢIA DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
















TRADIŢIONAL ŞI MODERN ÎN CUPLUL CONTEMPORAN





* * *
ANUL III










** SOCIOLOGIA FAMILIEI **
2003/2004











Istoria vie a umanităţii, sub dimensiunile sale biologică, psihologică, socioculturală, economică şi politică aparţine familiei, coexistenţei bărbatului şi a femeii, a relaţiilor dintre ei, a relaţiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi şi stabile forme de comunitate umană, cea care asigură perpetuarea speciei umane, evoluţia şi continuitatea vieţii sociale, iar istoria evoluţiei familiei nu este altceva decât istoria dezvoltării şi modificării
rolurilor conjugale.
Familiile din societăţile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformări profunde. Schimbările care au intervenit în interiorul ei sunt atât de importante, încât şi termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând să acopere astăzi realităţi diferite de cele caracteristice generaţiilor precedente. Familia este cea mai fidelă posesoare a tradiţiilor şi a valorilor naţionale. Ea este una din cele mai conservatoare  (în sensul bun al cuvântului) segmente ale societăţii. Contrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibilă la toate transformările petrecute în societate. De exemplu, una din funcţiile tradiţionale, cea de îngrijire a vârstnicilor este pe cale de dispariţie, iar funcţia de socializare a copiilor, este împărtăşită cu alte instituţii sociale. Schimbarea statutului social al femeii prin implicarea ei în activităţi profesionale extrafamiliale determină noi configuraţii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, în sensul unor redefiniri ale rolurilor acestora. Astfel, apariţia şi proliferarea carierei profesionale şi a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relaţiile interpersonale, în general, cu partenerul de viaţă, în special.
Asupra cuplului, cariera profesională a femeii ridică probleme de o altă natură. În
primul rând, există tendinţa ca femeia să se concentreze foarte mult asupra carierei şi să
ignore la fel de mult viaţa de familie. Dacă această tendinţă este valabilă şi pentru bărbat,
situaţia devine critică pentru funcţionalitatea familiei ca instituţie socială. Gradul de implicare în viaţa de familie depinde de percepţia asupra modificării rolurilor, în condiţiile existenţei carierei profesionale la unul sau ambii parteneri. Astfel, atunci când unul dintre parteneri este concentrat mai mult asupra carierei, celălalt trebuie să preia o parte din sarcinile domestice ale partenerului, dar preluarea poate fi formală sau angajantă.
O altă situaţie interesantă ar fi aceea că în familiile cu dublă carieră, când soţul şi soţia şi-au început carierele profesionale în acelaşi timp, succesul rapid al unuia poate deveni o problemă majoră pentru celălalt.
Familia devine din ce în ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reacţie la condiţiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia şi-a pierdut mult din caracterul ei de instituţie socială. Cuplul este mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese şi mai puţin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie instituţiei familiale. Această nouă perspectivă a indus schimbări majore la nivelul funcţiilor familiale, deoarece perturbările manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct şi asupra celorlalte.
Problematica organizării vieţii de familie şi a consecinţelor ei funcţionale, a evoluţiei rolurilor masculine şi femenine apare în lucrările gânditorilor antici şi a celor renascentişti, iar o dată cu constituirea sociologiei ca ştiinţă, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Dacă la început, cercetarea familiei s-a făcut în cadrul unor modele etnolingvistice şi istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic şi psihopatologic, tinzând să fie definită în termeni de comunicare şi intercomunicare interpersonală. Dar abia începând cu anii '60, şi până în prezent, cercetările sociologice au cunoscut o dezvoltare fără precedent. Aceasta se datorează faptului că în ultimele decenii, familia a suferit mutaţii profunde în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale.
Aparţinând unor orientări conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului şi funcţiilor familiei, au fost întreprinse numeroase cercetări privind rolul de soţ şi soţie. Toate aceste cercetări încearcă să explice modul de funcţionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile soţului şi ale soţiei, care sunt relaţiile ce se stabilesc între membrii ei. Cercetătorii români Iolanda Mitrofan, Maria Voinea şi Petru Iluţ au efectuat un şir de studii privind viaţa de familiei.
Sociologia analizează tradiţionalitatea ca o componentă de bază a vieţii sociale, a sociabilităţii. Ea este prezentă în toate sferele şi nivelele de organizare a societăţii, în procesele de socializare şi manifestare a personalităţii actorilor sociali. Tradiţionaliatea indică un tip distinct de instituţii sociale, obişnuinţe şi obiceiuri, moduri de a acţiona, a simţi şi a gândi care sunt "moştenite din trecut". Dar tradiţionalitatea nu reprezintă numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului în prezent şi ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca şi relaţiile date în experienţa prezentului. La rândul ei, familia tradiţională are o serie de trăsături, cum ar fi loialitatea faţă de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonată ca soţie şi ca mamă, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt încurajate ca valori supunerea, conformismul.
Cercetarea familiei tradiţionale a reliefat că valoarea focală a stilului de viaţă o constituie autoritatea. În general, autoritatea implică raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, în familia tradiţională raporturile de inegalitate sunt foarte mari şi unidirecţionale, şi aceasta datorită faptului că femeia este supusă. Rolurile sunt distribuite în funcţie de ierarhie, conformism, putere. Acestea definesc un stil de viaţă a familiei ce consacră superioritatea părinţilor asupra copiilor, vârstnicilor asupra tinerilor, a bărbaţilor asupra femeilor, a fraţilor mai mari asupra celor mai mici etc. Autoritatea bărbatului este rar pusă sub semnul întrebării pentru că aşa se perpetuează modelul, preluat prin imitaţie, şi orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare.
Opusă, dar nu totalmente, familiei tradiţionale este familia modernă. Modernitatea este diferită sau chiar opusă percepţiilor tradiţionale, referindu-se la produse ale culturii, instituţii, forme de organizare  socială, moduri de comportare. Societatea modernă este mereu în schimbare, iar în momentul în care modul de viaţă tradiţional e înlocuit de unul mult mai complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbări. Prin contrast, familia modernă se bazează pe individualism ca valoare (ceea ce explică creşterea spectaculoasă a numărului divorţurilor şi toleranţa din ce în ce mai mare faţă de acest fenomen social, femeia capătă independenţă economică, copiii au un mai mare control asupra propriului destin.). Pe lângă avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie să facă faţă unor noi provocări, unor noi conflicte şi dezavantaje.
Valorile familiei moderne întemeiază un stil de viaţă distinct de cel al familiei tradiţionale: autorităţii i se substituie ca valoare focară cooperarea. Şi ea este susţinută de valori ca: egalitatea, schimbarea, comunicarea. Familia modernă se caracterizează printr-o accentuată flexibilitate a structurii de autoritate şi putere. Nu mai există un model unic, dominant, în care bărbatul decide, atât în privinţa hotărârilor care vizează viaţa conjugală, cât şi a celor care privesc relaţia parentală, aşa cum se întâmplă în tradiţionalitate. Relaţia modernă surprinde reciprocitatea puterii şi autorităţii, pe diferite nivele şi în diferite intensităţi, în contextul mai general al unui egalitarism afirmat şi, tot mai des, pus în practică. Plecând de la aceste considerente şi analizând actualele tendinţe, ca o alternativă la aceste stiluri de viaţă, putem aprecia că, în viitor, valoarea focală ar fi individualitatea, susţinută de competiţie, nonconformism, singurătate. Autoritatea şi puterea în familia modernă se află într-un ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles