Trasaturile prozei fantastice

Caracteristici :
- se bazeaza pe ireal;
- exista o anumita coerenta (logica) a fantasticului;
- se bazeaza pe mister;
- presupune intrebari fara raspuns;
- sunt folosite personaje mai putin obisnuite;
- subiecte stranii;
- gradarea conflictului spre un punct culminant de maxima tensiune afectiva si un final enigmatic;
- alternarea planului real cu cel fantastic;
- migrarea in alte spatii;
- mesajul nuvelei fantastice este adesea filosofic, facand referinta la diverse aspecte ale conditiei umane.

Roger Caillois- «Fantasticul este o amenintare, o rupere insolita (inedita) in lumea realului ». Daca in basme, fantasticul apare ca ceva firesc, fara sa ne intrige, in literatura fantastica supranaturalul apare ca o « spartura in coerenta universului ».

Tzvetan Todorov : fantasticul provine din ezitarea cititorului intre alegerea unei solutii rationale si a unei solutii supranaturale.
Matei Calinescu : « Vom avea de a face cu o opera fantastica, ori de cate ori ne aflam in fata incomprehensibilului ».

In literatura romana, avem mai multi scriitori care au cultivat fantasticul :
- Eminescu – un fantastic cult – Sarmanul Dionis, Cezara, Archaeus;
- Voiculescu – un fantastic magic, folcloric- Lostrita, Pescarul Amin ;
- Eliade – fantasticul indic – Nopti la Serampore, Secretul doctorului Honigberger ;
- fantasticul folcloric – Domnisoara Cristina

Eminescu sparge tiparele prozei nationale, prin faptul ca el nu adopta o scriitura in spirit realist. Eminescu va practica o proza baroca, subiectiva, caracterizata prin onirism, erotism, fabulos. Toate temele au un preambul filosofic. Prin aceasta se deosebeste de ceilalti prozatori romantici : Poe, Hoffmann. Prozatorul include in opere idei filosofice din Kant, Schopenhauer, religiile orientale( teoria metempsihozei sau a reancarnarii, teoria migratiei sufletului ).
Teoria migratiei sufletelor – conceptie religioasa conform [reia sufletul ar petrece dupa moarte in alt corp.

Teoria reancarnarii- sufletul ar parcurge dupa moarte un lung sir de reincarnari succesive in animale, in oameni, in vederea purificarii.
Kant- ideea ca timpul si spatiul nu sunt realitati obiective, ci proiectii ale constiintei noastre, un dat secund al constiintei noastre.
Schopenhauer – ideea lumii ca vis
« In fapta, lumea-i visul sufletului nostru. »

Archaeu- fiinta eterna care nu se schimba. Archaeul ia diverse forme in trupuri, ele se numesc avataruri. Este o nuvela romantica, fantastica si filosofica. Nuvela dezvolta conditia omului de geniu in raport cu societatea timpului.

Personajul principal are trei avataruri, intrupari:
- Dionis- copist, sec. 19
- Dan – calugar, ucenicul maestrului Ruben ( Profesor la Academia din Socola)
- Zoroastru – profet si reformator persan (Zarathustra – 660 i. Hr.)
Camera eroului este pustie, intunecata , reflecta romantismul.Erou exceptional, dotat cu o mare putere de visare, Dionis traieste intr-o lume a ideilor. Primul moment de visare halucinatorie este acela cand eroul dialogheaza cu portretul tatalui sau.