Tren de placere

Trimis la data: 2009-12-04 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Sabina Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Tren de placere
Caragialianul “tren de plăcere” posedă forta unei “imagini integratoare”, mai mult de o duzină din prozele marelui autor având-o în vedere. Ce semnifică această imagine? Trenul si plăcerea intră într-o ecuatie semantică menită, cel putin în aparentă, să dea curs unei legitime nevoi de petrecere. Mereu în miscare, în căutare de senzatii si de senzational, lumea caragialiană conferă trenului functii aproape magice, similare cu acelea pe care într-o anume literatură le ocupă diligenta, corabia sau vaporul.

Referat despre Tren de placere
Asemenea unui vehicul fermecat, trenul scade durata de la o distantă la alta, grăbeste surpriza pentru cel ce îl asteaptă ori pentru cel ce pleacă, e însotit de gîndul nostalgic al celui rămas pe loc. În fine, trenul este un simbol al voiajului însusi. Caragiale include aceste stări posibile într-un cuvânt de maximă fascinatie: plăcerea. Dar si de maximă instabilitate; ca si fericirea, plăcerea e în viziunea scriitorului nostru înselătoare, amenintată de relativizare si platitudine, de reversul său, care înseamnă căderea în grotesc si scandal.

Trei sunt ipostazele umane stimulate de caragialianul tren de plăcere. Cu el si prin intermediul lui se asteaptă, se călătoreste si se ajunge undeva. În 25 de minute trenul determină asteptarea, o asteptare iesită din comun, care îl situează pe o treaptă hierofanică. El soseste venind dinspre centru si aducând de acolo, în neînsemnatul orăsel L., sacra familie regală. Evenimentul agită fiintele locale pînă la delir, ele încearcă ineditul sentiment că se apropie visatul moment al contactului si, de ce nu, al egalitătii cu lumea de sus, fie si pentru scurta durată de 25’. Asteptarea ia forma unui carnaval ad-hoc. Sacrul si profanul corespunzînd grupului care vine si, respectiv, grupului numeros, care asteaptă, se manifestă în travestiuri hilare si în limbaj carnavalesc.

Grupul sacru (al familiei regale) adoptă maniere populare, se adecvează teatral iluziilor multimii. Celălalt grup, cu pitorestile lui sfîsieri si rivalităti, se extaziază adresîndu-se direct, colocvial: "Măria Sa e foarte veselă de conversatia damelor; dar dumnealor o iau repede si scontînd la vorbă… Una o povătuieste pe doamna să se păzească pe drum de răceală: – Nu te juca, soro! boala n-alege" (2, 15). Limbajul carnavalesc stă în dialogul de o veselă artificialitate, în falsa petrecere si inconstientă ridicolă. Trenul purtător al sacrului vine si pleacă, el provoacă o iluzie, întemeiată pe nimica, asemenea unui vis gol.

Alta este semnificatia trenului în D-l Goe. Aici el se asimilează ideii de călătorie, mai putin obisnuită, a unei călătorii spre centru, în Capitală. Ironia se insinuează încă din titlu: Domnul Goe va să zică ridicarea dintr-o dată a micului vlăstar în rîndul oamenilor maturi, plină de importantă. Caragiale simulează a fi de partea punctului de vedere al familiei lui Goe. El e un domn, un destept, un formidabil, căruia din păcate i s-a întâmplat un act de injustitie: a rămas repetent. Repetentia nu e nici un moment conotată ca rezultat al lenei, al prostiei, ci exclusiv ca act nemeritat.

Centrul, Bucurestiul, este, fireste, locul unde Goe îsi poate afla alinarea, spatiul compensatiei si al recompensei: "Ca să nu mai rămîie repetent si anul acesta, mam' mare, mamitica si tanti Mita au promis tînărului Goe să-l ducă la Bucuresti de 10 mai". Repetentia urmează să fie sărbătorită în cadrul larg al unei sărbători nationale.
Goe, repetentul, în postura de călător, se realizează ca un portret în miscare. Desteptul, adoratul, nedreptătitul elev se invalidează în toate aceste atribute prin necurmatul sir de boacăne săvîrsite în timpul călătoriei. Călătorind, Goe se comportă în adevăr ca un "domn", de la egal la egal cu însotitoarele sale si cu lumea din jur, numai că această prestatie a lui e mai mult obrăznicie decît desteptăciune, mai mult prostie decît joc de copil. Cu alte cuvinte, de-a lungul călătoriei, Goe se arată lipsit de vreo dotare si se confirmă ca repetent, ca fiintă care îsi închipuie că n-are de învătat nimic de la altii, de la familie, de la scoală, de la societate. Replica definitorie a prematurului "domn" este următoarea: "Ce treabă ai tu, urîtule?".

Lectura ironică a schitei se impune limpede. Sîntem într-o lume pe dos, din nou carnavalescă, unde non-valoarea se bucură de răsplată, iar viata normală (inclusiv învătătura) e luată în deriziune sau pur si simplu e ignorată. Într-un plan mai înalt, Caragiale face din repetentie si plăcere doi termeni complementari, aflati într-o reciprocă stimulare. Ca să petreacă si la anul, răsplătit cu plăcerea unui alt drum în capitală, Goe va trebui să rămînă repetent. E aproape sigur că are mari sanse.

Privit dintr-o altă perspectivă, Goe se configurează si ca victimă, evident comică. Nu trebuie nici un moment a uita că avem de-a face cu un copil. Întelepciunea si iubirea copilului e jocul – spunea Blaga. Năzbîtiile lui Goe din tren sunt specifice vîrstei care ia viata drept o joacă. Nică din Amintirile lui Creangă, în alt mediu, săvîrseste la fel o serie de năzdrăvănii cu inocenta fiintei care se joacă. Asemănările se opresc aici. Copilul e o promisiune umană a cărei evolutie se desfăsoară sub dependenta formativă a celor maturi, a institutiilor si ambiantei sociale. El este succesiv "ucenicul" părintilor, al scolii si al societătii, înainte de a deveni un "domn" relativ autonom.

Toate faptele lui Nică sînt evaluate, cenzurate, supravegheate, cerîndu-i-se să nu mai repete ceea ce nu se cade. Rolul Mamei, mai ales, se ridică la nivelul unei instante transcendente; ea avertizează si sanctionează, supune copilul necesarei initieri. Pentru Goe o astfel de instantă a initierii este absentă sau, ceea ce înseamnă acelasi lucru, nu functionează ori, mai grav, apare răsturnată, tot ca într-un carnaval, cel care dă porunci si refuză să asculte e copilul; el le stie pe toate înainte de a fi învătat ceva: "Ce treabă ai tu, urîtule?". Goe creste ca o buruiană, ca un om întîmplător într-o lume întîmplătoare, specimen al caragialienei "lume, lume", unde orice pare posibil.

Enuntul si gesturile micului călător, lăsate în voia lor, cîstigă o prematură autoritate, sub încurajarea aprobatoare, unanim admirativă venită de la mam' mare, mamitica si tanti Mita. " – E lucru mare, cît e de destept! zice mam' mare. E ceva de speriat, parol! zice mam' mare" (2, 123). Neastîmpăratul copil pare dotat cu suficiente premise si pare a dispune pe deplin de avantajele contextuale pentru a comunica pînă la adînci bătrînete un gen de discurs asemănător cu acela de care luăm cunostintă, fragmentar, în tren si de a avea parte de aceeasi entuziastă aprobare. Discursul lui Goe se pare că nu va fi perturbat de nici un alt discurs, de nici o interogatie si el va evolua spre un monolog grotesc al închipuirii de sine.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles