Tudor Arghezi - La Martisor(compunere)

Trimis la data: 2003-04-20 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 3485
Autor: M_felicia Dimensiune: 112kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Era la începutul toamnei în 1999, când am fost în vizită la Mărţişor, puţin timp după începutul şcolii. Se împlineau treizeci şi doi de ani de la moartea poetului (14 Iulie) şi de la înfiinţarea Muzeului Tudor Arghezi.

0x08 graphic
0x08 graphic
TUDOR ARGHEZI

(1880-1967)

1880, 23 mai

Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau
Arghezi e explicat de catre scriitor în legatura cu Argesis (numele
vechi al râului Arges).

1891-1896

Urmeaza cursurile liceului Sf. Sava.

1896

Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, în Liga
ortodoxa, semnând Ion Theo.

1900-1904

Poetul e câtiva ani calugar la Cernica.

1905-1910

Calatorie în strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea
Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de
insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile
Universitatii si, ca sa-si câstige existenta, lucreaza într-un atelier
dinti de aur, inele si capace de ceasornice. În 1909 viziteaza Italia.

1912-1916

Revine în România. La Facla, Viata româneasca, Teatru, Rampa publica
versuri, pamflete, articole polemice s.a.

1918-1919

În timpul realizarii României Mari, e închis doi ani, împreuna cu 11
ziaristi si scriitori (între care si Ioan Slavici), la penitenciarul
Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru
neutralitatea României.

1927

Apare cu mare întârziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite.

1928

Sub directia sa, apare ziarul Bilete de papagal.

1929

Prima carte în proza Icoane de lemn.

1931

Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de
anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul în proza
Cartea cu jucarii, inaugurând o directie secundara în creatia
scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari:
Cântec de adormit Mitzura, Buruieni, Martisoare, Prisaca, Zdreanta
s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor.

1934

Romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul
filial).

1935

Versuri de seara

1936

Cimitirul Buna-Vestire, roman.

1939

Hore, volum de versuri

1942

Romanul Lina, de fapt lung poem în proza.

1943

Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informatia zilei) publica
îndeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La
30 sept., apare exceptionalul pamflet Baroane, atacând pe ambasadorul
german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e închis
la Bucuresti si în lagarul de la Tg. Jiu.

1944

Iese din lagar.

1944-1967

În anii "dictaturii proletariatului", dupa o perioada de retinere,
este "reabilitat", distins cu titluri si premii, ales membru al
Academiei Române, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a
bucurat de mari avantaje în regimul comunist, ca si Sadoveanu,
colaborând cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul
acestora. Publica poemul 1907- peisaje, Cântare omului, Stihuri
pestrite, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucuresti.

1966

Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.

1967

Moare si el, fiind înmormântat, alaturi de Paraschiva, în gradina
casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu,
întretinut de fiica sa Mitzura.

0x08 graphic

În vizita la Martisor

de Alexandra Stanescu

0x08 graphic

Era la începutul toamnei în 1999, când am fost în vizita la Martisor,
putin timp dupa începutul scolii. Se împlineau treizeci si doi de ani
de la moartea poetului (14 Iulie) si de la înfiintarea Muzeului Tudor
Arghezi.

Era o zi calda de duminica, înainte de prânz, când am ajuns în
cartierul marginas de Bucuresti unde a locuit si a scris Tudor
Arghezi. Pe mine cel mai mult ma interesa sa vad cotetul lui Zdreanta,
dar parintii m-au dus mai întâi la mica adunare tinuta de actorul
Mircea Albulescu. Pe niste bancute fara spatar, asternute cu stergare
cu motive ros-albe si cu pernute mici stateau cam cincizeci de
persoane, majoritatea în vârsta. Erau si elevi si copii veseli, care
alergau de colo-colo, dupa fluturi, dupa flori...

Noi ne-am asezat mai la umbra, în centru.

În fata era pusa o masa lunga unde erau adunati doamna Mitzura
Arghezi, directorul muzeului, actorul Mircea Albulescu, academicianul
Alexandru Balaci si poetul Petre Ghelmez. Tata mi i-a aratat pe toti,
cred ca îi cunoaste din ziare sau de la televizor. Ei au vorbit despre
poetul disparut, dar mie cel mai mult mi-a placut actorul Mircea
Albulescu care a spus ca tare mândra trebuie sa fie coana Mitzura,
care poate spune despre poet "tata".

Am fost uimita sa-l ascult pe actorul mare, cu sprâncene groase si
privire patrunzatoare, cu glas puternic recitând pe "Zdreanta", dar
trebuie ca si lui i-a placut de Zdreanta, caci l-am vazut dupa
spectacol lânga cotet. Dadea autografe copiilor pe un numar din
"Bilete de papagal" pe care l-am primit gratis.

Dupa spectacol am vizitat cu totii muzeul. Am privit atenta camera de
lucru a lui Arghezi. E asa de mica, de-abia au loc biroul, biblioteca,
patul de fier si un fotoliu cam ros. De fotoliu sta sprijinit bastonul
cu care tata spune ca poetul se plimba prin parcul Cismigiu. Pe scara
îngusta am urcat la etaj si am vazut camera Mitzurei si a lui Barutu.
Aveau o multime de jucarii, papusi, ursi si un tigru mic. Nu prea
înteleg eu cum au fost ei mici, caci Mitzura este tare batrâna. Cât
despre Barutu am aflat ca este arhitect si ca locuieste în America.
Pentru adunare a trimis doar o scrisoare.

0x08 graphic

La parter am vazut si sufrageria unde l-au judecat pe Barutu. Acum i
se spune "camera cu medalii".

În curte am vizitat si atelierul de tipografie al lui Arghezi. Avea o
presa tipografica mare si un teasc pentru struguri. În vitrine erau
multe carti tiparite de poet. Coana Mitzura spune ca Arghezi a scris
patruzecisiuna de carti, dar în vitrine sunt mult mai multe. Mie mi-au
placut cel mai mult "Prisaca" si "Cartea cu jucarii".

Tot în curte se afla trei morminte, al poetului, al sotiei sale
Paraschiva - în fata casei, lânga intrare si a lui Zdreanta, mai la o
parte, lânga cotetul mic. La capatâiul poetului sta o cruce mare de
piatra cioplita, ca pe la rascruci de drum la tara.

Despre acest loc poetul spunea:

"Martisorul e patria literaturii mele. De acolo au iesit «Cuvintele
potrivite» si toate scrierile adunate acum într-o multime de volume,
gândite la o masa dintr-o camera mica pe care mi-o rezervasem pentru
reverie. Martisorul, asa cum se gaseste, dupa ani si ani de munca, e
opera sotiei mele, Paraschiva Burda, care, venind din Bucovina cu
toate apucaturile taranesti, a cautat sa faca din Martisor o gradina
(...) Pentru mine Martisorul e un lucru de neuitat. Cred ca acolo mi
s-a plamadit cerneala si mi-a înviat oarecum condeiul. "

Tudor Arghezi

Tare este frumos la Martisor!

fisa si compunere

Alexandra-Andreea STANESCU, Cls. a VI-a A

Scoala Generala nr. 3 "Nicolae Titulescu" Bucuresti

Mar. 2001

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles