Tudor Arghezi - eul poetic

Trimis la data: 2005-08-02 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 3479
Autor: Georgeta Camelia Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În scurta istorie a discursului poetic românesc, momentul arghezian are o importanţă deosebită tocmai prin tentativa dramatică – manifestată în act –de constituire a unui eu poetic autonom. Foarte puţini dintre cei care s-au ocupat de poezia lui Tudor Arghezi au dat atenţia cuvenită acestei probleme esenţiale în evoluţia conceptului modern de poezie la noi.
Se cunoaşte că efortul maxim, în cele aproximativ două secole de poezie scrisă, se leagă mai ales de emanciparea dificilă a genului liric de sechelele oralităţii – instituite de o nelipsită tradiţie orală – în structurarea discursului poetic de până la Vasile Alecsandri şi chiar şi după nu întâmplător bardul de la Mirceşti este autorul celebrului enunţ “românul s-a născut poet” ce modelează – explicit sau implicit – poeticitatea confuză a tuturor poeţilor ce i-au succedat până la Tudor Arghezi. Autorul doinelor şi lăcrămioarelor a trasat prin acest postulat o trăsătură dominantă – şi anume coordonata liricităţii ereditare – ce se poate decela uşor din viziunea abstract-cosmică a poeziei noastre orale.

TUDOR ARGHEZI SAU DESPRE TENTATIVA DRAMATICA DE CONSTITUIRE A EULUI
POETIC

În scurta istorie a discursului poetic românesc, momentul arghezian
are o importanta deosebita tocmai prin tentativa dramatica -
manifestata în act - de constituire a unui eu poetic autonom. Foarte
putini dintre cei care s-au ocupat de poezia lui Tudor Arghezi au dat
atentia cuvenita acestei probleme esentiale în evolutia conceptului
modern de poezie la noi.

Se cunoaste ca efortul maxim, în cele aproximativ doua secole de
poezie scrisa, se leaga mai ales de emanciparea dificila a genului
liric de sechelele oralitatii - instituite de o nelipsita traditie
orala - în structurarea discursului poetic de pâna la Vasile
Alecsandri si chiar si dupa nu întâmplator bardul de la Mircesti este
autorul celebrului enunt "românul s-a nascut poet" ce modeleaza -
explicit sau implicit - poeticitatea confuza a tuturor poetilor ce
i-au succedat pâna la Tudor Arghezi. Autorul doinelor si
lacramioarelor a trasat prin acest postulat o trasatura dominanta - si
anume coordonata liricitatii ereditare - ce se poate decela usor din
viziunea abstract-cosmica a poeziei noastre orale. Este evident ca
pattern-urile narative, integrând scenariile miturilor originare, au
traversat îndelungi metamorfoze - în cadrul unei istorii subtile a
formelor interne - pentru a atinge lirismul pur din aceasta atât de
cunoscuta secventa orala, intens personalizata: "Doina, doina, cântec
dulce / Când te-aud nu m-as mai duce / Doina, doina, viers cu foc, /
Când te-aud eu stau în loc". Nu cred ca se încumeta cineva sa conteste
valoarea lirica intrinseca a acestor versuri, chiar daca apartin unei
instante enuntatoare anonime. În aceasta strofa, exemplara prin
laconism, se comunica esenta orfica a fiintei si, dincolo de insertia
autoreferentiala, se poate semnala prezenta unui subiect poetic extrem
de puternic, asumat la persoana întâi, precum în discursul scris, desi
reprezinta expresia unei manifestari colective. Desigur, nu putem
vorbi de un eu diferentiat, dar este cu totul remarcabila aceasta
pulsiune textualizanta de a se constitui ca un posibil subiect
autonom, prin reductia extrema a modelului actantial pâna la
identificarea într-o unica instanta a discursului ce se autosemnifica
în actul semiotic.

Primul pas decisiv în constituirea unui eu poetic empiric este facut
de Eminescu si anume de acel Eminescu ce reuseste sa se exprime plenar
printr-o emisie lirica directa, în versul coparticipativ "Nu credeam
sa-nvat a muri vreodata". Prin sfortarea agonala dusa pâna la
paroxismul trairii, actantul eminescian îsi asuma individual aici
conditia ontologica, transgresând orfismul originar din textul
mioritic. Dar poeticitatea discursului romantic, în general, nu
propune decât un subiect abstract, autocontemplativ, ce-si cauta înca
în exterior ratiunea unui statut ambiguu; de fapt, "continuturile"
paradigmatice ale textului premodern sunt actualizate prin figurarea
unui subiect mai mult diegetic decât poetic. Versul citat, ce
reprezinta interiorizarea viscerala a conditiei ontologice, îl înscrie
pe Eminescu în perimetrul restrâns al poeticitatii moderne, salvându-l
de desuetudinea diacronicitatii artelor poetice. Solemnitatea
restrictiva din textuarea eminesciana continua sa mentina acelasi
contact ombilical cu o substanta metafizica colectiva (în sens
blagian) ce întretine tiparele coercitive ale unei oralitati
congenitale. Am afirmat de nenumarate ori - în diverse împrejurari -
ca nu putem vorbi în mod întemeiat de structurarea unui eu poetic
autonom în discursul eminescian, situatie grava ce a condus la
hibridarea modernitatii noastre poetice si la fixarea unui deziderat
obsesiv ce va fi transat în secolul XX prin eforturile conjugate ale
unor Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia si Nichita Stanescu. Cel ce face
tranzitia catre asemenea statut autonom al subiectului poetic este
autorul Cuvintelor potrivite si astfel se si explica oscilatiile si
incertitudinile repetate în receptarea arghezianismului.

Al doilea moment important în evolutia poeticitatii românesti îl
reprezinta tentativa argheziana de iesire din matricea metafizica,
prin infuzarea discursului cu alta materie lirica, de provenienta
impura, prozaic-realista, care sa conduca la actul reformator de
dez-metafizicizare a traditiei poetice: aceasta în ceea ce priveste
obiectul poeziei, pe de o parte, iar - pe de alta parte - numai odata
cu Arghezi se observa straduinta programatica de a separa subiectul
poetic de o descendenta transcendentala, continuta în mitul poetului
inspirat de tipologia orfic-romantica. Are loc o disipare si o slabire
cvasi-postmodernista a subiectului tare, absolutist-eminescian,
printr-o razvratire totala fata de instanta transcendenta si prin
substituirea acesteia cu o instanta imanenta mai supla, aproape
domestica. Asemenea reformulare revolutionara a poeticitatii a facut
din Arghezi un anti-Eminescu, deschizator de drum pentru avangarde si
post-avangarde, omologat ca atare de avangardisti chiar înainte de
debutul editorial al poetului din 1927.

Pentru a modifica optica discursului mimetic post-eminescian, Tudor
Arghezi va conduce o tripla polemica cu institutiile eminescianitatii;
va reforma radical obiectul poeziei, va deconstrui statutul
elitist-titanian al subiectului poetic si va institui o alta directie
a traditiei.

Astfel, desi primul Arghezi eminesciniazeaza masiv chiar la nivelul
"continutului", reiterând teme si motiveme din discursul
reprezentationist-romantic, totusi obiectul poeziei nu mai este
acelasi. Fata de contemplarea si autocontemplarea metafizica a lumii,
se trece la asumarea brutala a acesteia, ca realitate primara,
întrucât aceasta lume i se prezinta concret poetului ca un dat
ereditar al "osemintelor varsate în mine". Tocmai aceasta ereditate
frusta, "materiala", lipsita de vreo aura simbolizanta, semnifica un
indiciu ferm al intentiei dez-metafizicizante. Simbolistica, atât cât
apare în poezia lui Arghezi, nu mai este una strict conceptuala, ci se
adapteaza necesitatilor expresive de arghezianizare a discursului
poetic, adica obiectul poeziei nu mai este separat de eul propriu al
poetului, ci reintegrat. Arghezi nu mai contempla ataractic lumea, ci
o seduce pasional, construindu-si niste strategii discursive proprii;
lumea nu mai este "redata", "descrisa" "obiectiv", ci asumata /
personalizata de o instanta comuna, aproape umila, ce se desprinde din
colectivitate ca emanatie directa a acesteia ("Din graiul lor
cu-ndemnuri pentru vite"). La nivelul continutului, aceasta lume de
provenienta taraneasca, de o vigurosenie gloduroasa, manifesta o
vitalitate exacerbata ce-si transgreseaza limitele. Perspectiva,
indicata de opozitia argheziana "stapân" versus "rob", este rasturnata
în favoarea robului, adica în directia actantului anonim. Investigarea
abrupta a continuturilor insalubre, interzise ale subteranei din Flori
de mucigai (volum arghezian fara nici o legatura "estetica" cu Les
fleurs du mal de Baudelaire) corespunde acestei obstinari poietice de
explorare exhaustiva a realului în pliurile cele mai degradate, unde
existenta este constrânsa sa se manifeste imund, ca o proiectie
decazuta, josnica a fiintei. Lumea "urâta" a "robilor", a celor ce
întretin agon-ul existential, rabufneste violent, îsi iese din
tâtânile încatusate, luându-si revansa; "bubele", "mucegaiurile si
noroiul" bolbotesc într-un proces semiozic rebarbativ al unei
metamorfoze inevitabile, fortate la act, pentru a "iscodi frumuseti si
preturi noi". Razvratirea colosala a actantului arghezian se ridica
împotriva canoanelor metafizice consacrate prin eminescianism,
solicitând vehement o alta perspectiva în evaluarea ("pretuirea")
continutului poeziei, care sa valorizeze altfel coerenta vectorilor
semiotici.

Mai explicit, cu Arghezi, polii poeziei s-au inversat, iar materialul
solemn al acesteia a fost bulversat, explorându-se iremediabil zonele
cele mai impure, intermundiile abjecte, excatalogice, fetide ale
existentului, care - prin recul - revitalizeaza discursul edulcorat
post-eminescian. Revendicând materialitatea brutala a realitatii nude
ce aspira sa se transforme în obiect poetic, Arghezi demoleaza
concomitent si statutul privilegiat al actantului poetic. Am putea
vorbi de o perspectiva naturalista ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles