Tudor Arghezi intre credinta si tagada

Trimis la data: 2002-06-29 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 8264
Autor: Catalina Lazar Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Născut în anul 1880, viaţa lui Tudor Arghezi este profund marcată de cele două războaie mondiale precum şi de prospera perioadă interbelică. Marele poet, prozator şi gazetar, după adevăratul său nume Ion N. Theodorescu, este o personalitate mult controversată a literaturii române, în principal datorită noilor concepte literare adoptate, precum estetica urâtului, dar nu în ultimul rând datorită vieţii şi filosofiei sale.

Tudor Arghezi între credinta

si tagada - Via Dolorosa

Nascut în anul 1880, viata lui Tudor Arghezi este profund marcata de
cele doua razboaie mondiale precum si de prospera perioada
interbelica. Marele poet, prozator si gazetar, dupa adevaratul sau
nume Ion N. Theodorescu, este o personalitate mult controversata a
literaturii române, în principal datorita noilor concepte literare
adoptate, precum estetica urâtului, dar nu în ultimul rând datorita
vietii si filosofiei sale.

Conceptele ilustrate de Arghezi în creatia sa se afla într-o strânsa
relatie de cauzalitate cu biografia sa. Astfel, sistemele sale lirice
se contureaza în jurul a câtorva concepte diametral opuse precum
existenta, dragostea si moartea la fel cum drumul vietii sale îl
poarta de la munca într-o fabrica de zahar, la viata monahala si chiar
pâna la meseria de ceasornicar.

Vasta experienta a eului empiric arghezian se reflecta în atitudinea
eului liric, una dintre dominantele universului sau liric fiind
constituita de poezia cautarilor religioase. Vazut de catre critici ca
un poet aflat între "credinta si tagada", Tudor Arghezi a creat între
anii 1927 si 1967 optsprezece psalmi publicati în mai multe volume de
poezii. Acest fapt demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi
pentru problematica filosofica a relatiei omului cu Dumnezeu, fiind
definita ca lirica existentiala, ca o poezie "monumentala si grea a
zborului sufletesc catre lumina" (G. Calinescu).

Originea psalmilor arghezieni trebuie cautata în Psaltirea lui David,
primul autor de scrieri religioase intitulate "psalmi". Denumirea de
psalm provine din cuvântul grecesc "psalmos" care înseamna compunere
poetica cu caracter de rugaciune, oda, elegie sacra, imn.

Cei 151 psalmi ai lui David sunt, in general, imnuri de lauda sau
multumire adresate lui Dumnezeu. Pe de alta parte, psalmii filosofici,
în sfera carora se încadreaza si psalmii lui Arghezi, sunt scrieri cu
un caracter laic, monologuri adresate Divinitatii în care se exprima,
de obicei, dileme legate de relatia omului cu Dumnezeu.

Daca în psalmii biblici tonul monologului este unul de tânguire,
psalmii arghezieni reflecta revolta eului liric la adresa Divinitatii,
ajungând chiar si la nivelul de sfidare("De când s-a întocmit Sfânta
Scriptura, / Tu n-ai mai pus picioru-n batatura"). Apare, deci, o
contradictie între cele doua tipuri de psalmi, o contradictie între
omul Vechiului Testament, credincios si smerit, si omul modern,
pierdut în tumultul vietii cotidiene, care încearca din rasputeri sa
gaseasca un semn al prezentei Divinului în lumea înconjuratoare.

Se contureaza, deci, ideea ca omul modern, pentru a-L regasi pe
Dumnezeu, trebuie sa se elibereze din tiparele vietii de zi cu zi, sa
învinga prejudecatile sociale si, deci, sa parcurga un drum al
patimilor, o adevarata "Via dolorosa", similara celei parcurse de
catre Isus. Calea evolutiei spirituale a psalmilor lui David este una
a credintei în timp ce calea psalmilor arghezieni este plina de
renuntari, suferinte si zbucium sufletesc("Trairea mea se cheama viata
si omoara").

Calea Crucii, drumul parcurs de Isus din Gradina Ghetimani pâna la
locul rastignirii, pe muntele Golgota, înseamna suferinta, umilire,
purificare prin durere fizica dar mai presus de toate, acceptarea
tuturor patimilor. Acest drum presupune o ascensiune in plan spiritual
si în acelasi timp un declin fizic, finalizat prin moarte si înviere,
adica triumful lui Dumnezeu asupra raului.

Via dolorosa pe care o strabate Tudor Arghezi este un drum menit sa-l
poarte pe "calator" de la conditia de om de rând pâna la apropierea de
Dumnezeu, pâna la dialogul direct cu Divinitatea. Ca si Calea Crucii,
acest drum este unul al suferintei însa a unei suferinte pe plan
spiritual. Isus îsi accepta suferintele în timp ce Arghezi se revolta
în fata lori. De aceea, drumul pe care îl contureaza psalmii
arghezieni se afla sub blestemul ciclicitatii sau chiar al caderii
sufletesti.

În psalmii sai, Arghezi exprima o larga paleta de atitudini, stari si
sentimente pe care acesta le simte în legatura sa spirituala cu
Dumnezeu.

Într-o prima faza, eul liric se simte un "protejat al Divinitatii",
înzestrat cu harul lirismului si în acelasi timp, dezamagit de lumea
înconjuratoare care îi pare superficiala, dominata de interese
materiale si de setea de putere. El îsi vede moartea ca un moment de
izolare fata de lume, vrea sa ramâna singur cu Dumnezeu, eliberat de
toate piedicile pe care societatea i le aseaza în cale. ("Vreau sa
pier în bezna si în putregai / Nencercat de slava, crâncen si scârbit
/ Si sa nu se stie ca ma dezmierdai / Si ca-n mine tu însuti vei fi
trait."). Pentru autor, unicul sprijin spiritual în aceasta existenta
este Dumnezeu, pentru care simte o iubire mistuitoare ("Ard catre
tine-ncet ca un taciune"). Scopul suprem al eului liric este gasirea,
sau mai bine spus regasirea Divinitatii ("Te caut mut, te-nchipui, te
gândesc.").

Pentru eul liric, aceasta stare sufleteasca se identifica cu începutul
declinului spiritual deoarece "pasiunea" lui fata de Dumnezeu se
transforma în patima, în dorinta de a obtine cât mai mult. El se simte
chinuit, confuz si singur ("Tare sunt singur, Doamne, si piezis"),
devine "îndârjit" în cautarea lui, simtind parca departarea care
începe sa apara între el si Divinitate ("Tepos si aspru-n îndârjire
vie").

Cu cât cautarea lui Dumnezeu devine mai apriga, cu atât scopul ei
devine mai distant. Arghezi se razvrateste si îl acuza pe Dumnezeu de
înstrainare fata de om, de faptul ca nu se mai arata ca în timpurile
biblice si, deci, acesta este motivul pentru care si oamenii, la
rândul lor se îndeparteaza de El ("De când s-a întocmit Sfânta
Scriptura / Tu n-ai mai pus picioru-n batatura. / Si anii mor si
veacurile pier / Aici sub tine, dedesubt, sub cer.").

Cu o sete patimasa de absolut în suflet, poetul îl cauta pe Dumnezeu,
cauta o dovada a perfectiunii, doreste o certitudine. Este cuprins de
îndoieli, de nerabdare, îl cauta, spera, se îndoieste, se simte
învins. Resemnarea se accentueaza cu atât mai mult cu cât eul liric
constientizeaza impasul în care se afla si imposibilitatea de a atinge
cunoasterea absoluta. Zbuciumul cautarii nu pare sa mai aiba nici un
sens ("O viata-ntreaga zadarnic /,,,/ am strabatut /.../ Dar ajungând
în piscuri si-n râpi încrucisate / Sa birui înaltimea vazui ca nu se
poate.").

Dupa aceasta experienta a deznadejdei, Tudor Arghezi renunta la patima
cautarii. El se simte dezamagit spiritual de Divinitate, se simte
parasit si îi reproseaza lui Dumnezeu ca a facut viata omului nu doar
din viata si moarte ci si din chinuri si iubire ("Dar tu mi-ai spus
odinioara / Ca ne ucide moartea, nu viata si iubirea / Nu mi-ai vorbit
de lacrimi niciodata... / Tu n-ai facut pamântul din mila si iubire, /
Îti trebuia loc slobod, întins în cimitire").

Acest drum al patimilor porneste de la conditia omului de rând si
continua descendent din punct de vedere a evolutiei spirituale. În
punctul initial, Arghezi este aproape de Dumnezeu, dar doreste mai
mult, iubirea devine patima si, asemeni primilor oameni, el cade în
pacat. Cu fiecare încercare de a se apropia de idealul sau, eul liric
se afunda din ce în ce mai mult în necredinta pâna când, dupa ce
survine dezamagirea, el renunta la cautare. Totusi, finalitatea
acestei Via dolorosa este nesigura deoarece, renuntând la patima
cautarii, autorul se elibereaza de pacatul care i-a declansat caderea
si reintra în ignoranta din punt de vedere al relatiei sale cu
Dumnezeu, întorcându-se, deci, la punctul initial.

Setea de cunoastere, dorinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu reprezinta
pentru Arghezi, ca si pentru primii oameni, caderea în pacat. Drumul
parcurs de psalmist, suferintele pe care le-a îndurat au reusit sa
spele acel pacat originar, redându-I sansa de a fi din nou aproape de
Divinitate. "Fericiti cei saraci cu spiritul caci aceia îl vor vedea
pe Dumnezeu." Sa fie, oare calea ignorantei cea pe care trebuie sa
pasim cu totii pentru a ne reîntoarce în Gradina Edenului... ?

Plan de idei

I. Introducere

1. Scurta bibliografie
2. Viata lui Tudor Arghezi se reflecta în creatia sa lirica
3. Scurta descriere a creatiei lirice argheziene

II. Cuprins

1. Notiunea de psalm

* Psalmii biblici
* Psalmii filosofici

2. Disconcordanta dintre psalmii biblici si cei filosofici
3. Greutatea regasirii lui Dumnezeu
4. Calea Crucii
5. Via dolorosa a lui Arghezi
6. Ipostazele eului liric în psalmii ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles