Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Daniel Andrei Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Camil Petrescu, unul dintre scriitorii nostri moderni, teoretizeaza cel dintai la noi, pe marginea romanului modern, explicandu-si maniera in eseul "Noua structura si opera lui Marcel Proust". Astfel, scriitorul afirma necesitatea unei alte structuri epice, derivate din sincronizarea literaturii cu filozofia si stiinta. De asemenea, refuza caracterul clasic ca pe o conventie, precum si structura clasica de roman; e primul la noi care analizeaza efectele negative ale autoritatii auctoriale.

C. Petrescu scrie proza analitica de factura subiectiva, caracterizata de autenticitate (ilustrarea realitatii prin propria constiinta: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic") si de substantialitate (literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, cunoasterea, adevarul etc.)

Realist de o cu totul alta factura, reflexiv in comparatie cu M. Sadoveanu (liric), cu L. Rebreanu (obiectiv) si cu H. P. Bengescu (analitic), scriitorul se dezvaluie ca un observator lucid al romanului. Luciditatea este trasatura dominanta a lui C.Petrescu, intelectuali analitici si autointrospectivi, hipersensibili – "luciditatea, nu omoara voluptatea reala, ci o sporeste".
Scriitorul marturiseste: "eu nu pot vorbi onest decat la persoana I", naratiunea la persoana I (perspectiva actoriala), foloseste timpul subiectiv care aduce in prezent fapte, ganduri, totul fiind subordonat fluxului constiintei, sau memoriei involuntare (discursul nu se desfasoara ordonat, cronologic, guvernat de timpul exterior, ca in proza traditionala, ci frant, corespunzator unui alt timp, cel interior, al momoriei).

Alte trasaturi ale romanului camilpetriscian sunt: relativismul (reiese din multitudinea punctelor de vedere in jurul aceluiasi obiect); anticalofismul (impotriva scrisului frumos, limbajului analitic, imagini intelectuale, figurile de stil se rezuma la epitete si comparatii, dar “fara ortografie, fara compozitie, fara stil si chiar fara caligrafie “ – C. Petrescu)

La baza romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi"stau niste exercitii nuvelistice ("Romanul Capitanul Andreescu" si "Proces verbal de dragoste si de razboi"), ce s-au cristalizat in forma definitiva in anul 1930.

Tema o constituie drama intelectualului lucid, insetat de iubirea absoluta, dominat de incertitudini, salvandu-se prin constientizarea unei drame mai puternice, a razboiului.

Romanul este structurat in doua parti, reflectate si in titlu 'Ultima noapte de dragoste" (drama geloziei) si "Intaia noapte de razboi" (drama razboiului). Prima "noapte" este o fictiune, iar a doua reflecta o experienta traita de scriitor, care a fost ofiter in armata romana, in timpul primului razboi mondial. Cele doua parti urmaresc drama lui Stefan Gheorgidiu, in ipostaze diferite: viata si moartea, si se incheaga ca o unitate compozitionala bazata pe introspectie, notatie scurta, precisa, de jurnal.

Actiunea incepe intr-o seara din vara anului 1916, cand Gheorgidiu, concentrat de cateva luni, se afla "la Piatra Craiului, in munte", cu regimentul sau.

O discutie la popola ofiterilor ne intampina in romanul lui C. Petrescu, ca si in "Padurea spanzuratilor". Aceasta discutie este intrerupta de o retrospectiva (cap.al II-lea – al IV-lea), ce constituie un verisabil roman, si in care aflam ce intamplari s-au petrecut in cei doi ani si jumate in care au precedat concentrarea eroului: in ce imprejurari s-a casatorit, despre mostenire, etc.
"Dar ultima scrisoare ma cheama "negresit" la Campulung pentru sambata sau cel mai tarziu duminica".

Aceasta este fraza care incheie paranteza epica si-l readuce pe lector la seara discutiei de la popota. Daca retrospectiva a condensat mai bine de doi ani din viata eroului, capitolul care incheie prima parte cuprinde ceva mai putin de doua zile: sambata si duminica. Sunt doua zile foate bogate in evenimente (drumul la Campulung, cearta, panda, intoarcerea fortata la unitate) chinuitoare pentru Ghiorgidiu, care cauta dovezi ale infidelitatii sotiei, avand nevoie de certitudine. Daca joi seara, in timpul scenei de la popota, il simtim in pragul nebuniei, duminica seara, la cateva ore dupa declansarea razboiului, Gheorgidiu este absorbit de marele eveniment. De acum problemele sufletesti nu vor mai ocupa decat un colt al tabloului.

Prin urmare, subiectul romanului se organizeaza in jurul dramei de constiinta a personajului, generata de incertitudinea in iubire.
Stefan Gheorgidiu este un intelectual cu aspiratii si sentimente unice, care-l situeaza, inca de la inceput, intr-un alt plan opus majoritatii. Traieste intr-o lume propice, are o ordine a sa interioara, iar nepotrivirea dintre aceasta ordine si cea a lumii exterioare, precum si imposibilitatea de a trai in conformitate cu ideea, fac din el un inadaptat.

Student sarac, traind din greu impreuna cu familia sa, avand rude bogate, dar pe care le dispretuieste, Gheorgidiu se dedica studiuluui filozofiei cu aceiasi pasiune cu care avea sa iubeasca "o colega de universitate", blonda "cu ochi mari albastrii, vii ca niste intrebari de clestar". Spre surprinderea tuturor, Gheorgidiu devine mostenitorul unchiului Tache, care ii lasa o avere considerabila, incredintata spre administrarea celuilalt unchi, Nae Gheorgidiu, in schimbul unei rente lunare.

Eroul este acum eliberat de grijile materiale si se poate dedica in exclusivitate studiului filozofiei. Dar pentru a-i face pe plac Elei, sotia sa, Gheorgidiu va patrunde in societatea mondena care, observa eroul "trezise in femeia mea porniri care dormitau latent".
Ela este atrasa de viata mondena, de excursiile in grup, de moda, de dans si-si obliga sotul sa o urmeze in aceasta lume. Asa incepe drama erotica a sotului, care analizeaza lucid gesturile sale, dar si pe cele ale celorlalti, pentru ca noua situatie materiala facilitateaza instrainarea celor doi.

Stefan Gheorgidiu este un inadaptat superior, care raporteaza dragostea, ca si propria sa existenta, la absolut. Lumea lui este cea a speculatiei filozofice si a idealului absolut, iar drama personajului este declansata de iluzia ca a descoperit femeia ideala, care il iubeste cu pasiune si care este interesata si de filozofie ori de stiintele spirituale. Femeia aceasta este pentru Gheorgihiu unica: "nu exista pentru mine decat femaia aceasta, cu rochia de culoarea caisei". Unicitatea o inalta pe Ela la nivelul arhetipului feminin, dar, treptat, ea va cadea in prozaic. Isi urmeaza sotul la seminarii nu pentru ca are inclinatii pentru speculatiile filozofice, ci pentru ca acesta sa nu flirteze cu colegele.

Gheorgidiu observa si analizeaza comportarea sotiei sale in societate, precum si atractia ei pentru un oarecare Gregoriade, cu care crede ca Ela il inseala; femeia se dovedeste o fiinta mediocra, incercand sa-l traga si pe Gheorgihiu in prozaic.

Drama eroului este mai degraba, drama setei de certitudine, decat drama geloziei. Viata a devenit pentru el "o tortura continua", fiecare moment (vizitele la Anisoara, excursia la Odobesti, etc.) fiind inregistrat prin ecoul lui in constiinta personajului chinuit de incertitudine. Il framanta faptu ca s-a inselat, ca nu a putut intui de la inceput adevarul constatat ulterior cu o uimire dureroasa: "eu descopeream acum treptat, sub o madona crezuta autentica, originalul: "un peisaj si un cap strain si vulgar".

Intelectual lucid, Gheorgidiu isi va dimensiona corect drama numai in urma celeilalte experiente ,, coplesitoare", a frontului.
La intrarea Romaniei in primul razboi mondial, eroul este mobilizat si participa la luptele din zona Rucar-Bran si de pe Valea Prahovei. Asadar, a doua parte a romanului ilustreaza drama razboiului; personajul analizeaza si compara drama razboiului cu drama sentimentala datorita careia era capabil sa dezerteze de pe front. In final se desparte de Ela, lasandu-i intreaga avere si tot trecutul.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles